Ceafa la gratar cu cartofiori prajiti? Iti este foame? Vreau sa zic, simti foame ori ti se pare ca iti e foame? Decizia ta de a manca poate fi influentata de semnalele din jur? Sa nu-ti fie foame, dar sa crezi ca iti e foame. De exemplu, treci pe langa o cofetarie si dai cu ochii de o minunatie de prajitura cremoasa. Intri si o cumperi sau treci mai departe? Daca crezi ca destinul a asezat-o acolo pentru tine si te decizi s-o incerci, inseamna ca ignori semnalele fizice si te decizi ca e timpul sa-ti faci pofta pe baza a ceea ce vezi.
Sigur. O modalitate “buna” ca sa te ingrasi este atunci cand nu simti foamea, dar poti paria ca-ti e foame si te decizi sa halesti, deoarece esti influentata de semnalele din jur cu variate oferte la haleala. Daca te iei dupa semnalele din jur sau din exterior se cheama ca esti o externalista (predominant). Exista si reversul. Esti in contact cu senzatiile fizice (are legatura cu cortexul insular, pentru stiutori) si poti deveni constienta de senzatia de foame. Daca decizia de a manca se bazeaza pe senzatia fizica a foamei te numesti internalista.
Decizia de a manca este influentata de ambele categorii de semnale. Totusi, unii oameni sunt predominant externalisti in timp ce altii sunt predominant internalisti. Dintre aceste doua categorii, care dintre ele crezi ca este mai vulnerabila intr-o lume unde exista aproape pe fiecare strada un supermarket sau un fast-food? In care dintre aceste doua categorii, crezi ca vom intalni mai multi supraponderali si in care mai multi subtirei?
Cum raspunzi tu la aceste intrebari este, desigur, important, insa nu dintr-o perspectiva obiectiva. Ca sa fim aproape siguri ca raspunsurile noastre reflecta o realitate obiectiva trebuie sa testam ipotezele derivate din cele doua intrebari. La treaba asta s-a “inhamat” (intre ghilimele, deoarece cercetatorii sunt, de obicei, oameni pasionati de munca lor) Richard Nisbett* de la Yale University, despre care ai mai auzit in contextul iluziei introspectiei. Dansul a montat un experiment ingenios. A recrutat persoane din ambele categorii, subtirei si supraponderali, si i-a invitat la laborator. Toti trebuiau sa ajunga imediat dupa pranz si sa nu manance dupa ora 9 dimineata. Odata ajunsi, au participat la niste teste plictisitoare de genul “Poti numara descrescator din trei in trei incepand cu 1000?”. Dupa aceste teste, participantii au fost recompensati cu sandvisuri. Ce are de-a face asta cu intrebarile de mai sus? Nimic. A fost un pretext pentru ceea ce urmarea, de fapt, Nisbett. A observat in secret participantii dupa ce au primit sandvisuri. Fiecare participant a primit un platou care continea fie unul, fie trei sandisuri cu carne si precizarea ca, daca isi doreau, putea servi alte sandvisuri din frigiderul aflat in apropiere.
Cand subtireii si supraponderalii au primit doar un sandvis, au mancat cu totii aceiasi cantitate de sandvisuri; au apelat la cele din frigider aproape in aceiasi masura. Insa, cand au primit trei sandvisuri (pe platou), participantii supraponderali au dat iama in frigider intr-o masura mai mare decat subtireii.
Ce importanta are pentru tine daca vrei sa slabesti? Oh, o valoare colosala! Restaurantele de orice fel nu sunt interesate sa-ti fie bine si habar nu au de dieta sau problemele tale cu ingrasarea. Scopul lor este sa te faca sa consumi cat mai mult. Muzica soft sau dincontra, poate o mica orchestra, lumina obscura sau puternica, servirea care se vrea impecabila si alte stimulente (mirosul de paine coapta sau pozele din meniuri) care urmaresc, pe de-o parte, sa-ti pastreze atentia distrasa de la semnalele fizice de satietate, iar, pe de alta parte, sa-ti incurajeze pofta de mancare. Din punctul de vedere al afacerii, este aproape vital pentru afacerea lor, ca tu, clientul sa fii cat mai putin constient (chiar opac) la senzatia de satietate. Daca tu poti manca peste pragul de satietate, afacerea lor prospera.
Subtireii tind sa-si bazeze deciziile, daca sa manance sau nu, pe semnalele interne, oferite de corp, in timp ce supraponderalii tind sa ia decizii, nu in baza semnalelor fizice, ci in baza unor semnale din afara lor. Daca acestia isi doresc sa slabeasca, ce crezi ca ar fi mai nimerit sa faca? Sa fie constienti de semnalele lor interne legate de foame si satietate ca, apoi, pe baza lor sa decida daca sa manance sau sa se opreasca din mancat. Daca vrei sa tii o dieta si nu esti pe deplin constienta de senzatiile tale de foame si satietate, ma tem ca sansele de reusita sunt minuscule, iar eforturile de a te abtine de la pofte vor fi in van.
Mai degraba, merita sa-ti asculti corpul! In acest sens, meditatia mindfulness este un instrument valoros, intrucat implica activarea unor mecanisme neurale de atentie interna (atentie interoceptiva) care te ajuta sa devii constienta de semnalele corpului.
Dar poate te ingrasi, nu-I asa, pe fond nervos. Iei in greutate, deoarece compensezi cu mancarea, lipsa de atentie din partea sotului (sau sotiei). Asa ca, daca rezolvi aceasta problema psihologica (faci un insight) apoi, vei putea da jos niste kilograme. Presupunand ca asa este, un insight sau o dieta minune nu va rezolva problema ingrasarii tale (poate, cel mult, pentru o perioada scurta de timp). Este o problema psihologica, dar un pic altfel decat crezi.
*Nisbett, R.(1968). Determinants of food intake in obesity. Science, 159, 1254-1255.