Intr-un timp suficient de lung “aleatorul” tinde sa fie anulat. Probabilitatile pe termen lung tind catre o valoare medie. Se cheama legea numerelor mari. O astfel de valoarea medie este stabilita de catre cazinouri prin insusi modul de joc, astfel incat sa fie in avantajul lor pe termen lung (sau la un numar suficient de jocuri). De aceea, cazinourile nu pot pierde niciodata (sau aproape niciodata).
Daca arunci in sus o moneda intr-un numar suficient de incercari vei obtine aproximativ 50% cap, 50% stema, chiar daca in primele 10 aruncari ai obtinut doar cap (sunt sanse extrem de mici, iar daca-ti iese, te pot banui de psychic powers!), iar in urmatoarele 10 stema, alternativ cu cap, pentru ca de la bun inceput sansele fiecarei fete sunt aceleasi, de 50%.
Daca joci sah cu amicul tau o data, oricine poate castiga, adica se poate intampla asta, datorita norocului chior. Insa, daca veti juca un numar suficient de partide, cel mai priceput in ale sahului, va lua avans. Daca circuli cu masina din cand in cand, este destul de probabil sa nu ai parte de niciun accident, insa cu cat vei calatori mai des (mai ales, pe distante lungi), cu atat de apropii de probabilitatea unui accident.
Pretutindeni in jurul tau exista miliarde si miliarde de molecule de oxigen. Poti fi sigura, ca de fiecare data cand respiri, o parte suficient de mare va ajunge prin inspiratie in plamanii tai si ca nu toate miliardele de molecule se vor ascunde sub pat sau se vor refugia in coltul camerei (chiar daca exista aceasta posibilitate, din nefericire, extrem de improbabila; mai degraba, castigi marele premiu la loterie de mai multe ori!).
Legea numerelor mari creeaza aspectul de ordine în acest univers probabilistic. De aceea, în natura şi în intreg universul apar tipare, devenind astfel, oarecum predictibil mai ales pe nivelul macroscopic al realitatii. De aceea, pare a fi un univers dirijat de ceva ori cineva supranatural, care poarta un nume în functie de povestea creata de o fantezie substituita instantei rationale, a carei dezvoltare are de-a face cu atitudinea stiintifica (inexistenta acum 1000 de ani), şi care a devenit treptat, fiind confirmata şi validata subiectiv prin experiente personale şi colective (cf. biasului de confirmare), o credinta religioasa instituita social ca parte din viata oricarui muritor de la momentul nasterii pana la momentul „trecerii dincolo”, daca nu cumva, muritorul incepe sa gandeasca, cercetand realitatea cu adevarat şi nu doar, crezand orbeste.
Şi, poate, iti veni în minte celebra maxima a lui Einstein, el nefiind un credincios, doar adoptand o pozitie sceptica fata de mecanica cuantica bazata pe teoria probabilitatilor (care reuseste atat de bine sa descrie realitatea), considerand ca exista legi fizice acolo unde exista imprevizibil şi aleator. Ei, bine, se pare ca pana şi viteza luminii nu este aceeasi pretutindeni prin univers (ramane de vazut). Pana una alta, se pare ca, în termeni metaforici, zeul (oricare ar fi) locuieste intr-un zar (în multe zaruri) pe care nu-l rostogoleste nimeni şi nimic. Se invarte SPONTAN! God speed you!