Inspirat de grupul meu de lucru, m-am gandit ca sa fac publice unele distinctii in practica meditatiei asa cum o inteleg eu in prezent. Pe romaneste, poti fi in una din urmatoarele doua stari mentale:
Cu mintea plina, dar atentie la sens. Mintea nu exista precum un spatiu locativ, un apartament intr-un bloc sau o camera intr-o vila pe care urmeaza sa o umpli ori sa o golesti cu/de mobila si musafiri nepoftiti. Multi oameni fac aceasta confuzie. Mintea este un flux mental si ca orice flux inseamna curgere.
Fluxul mental poate fi asemanat cu respiratia. Observa, te rog, chiar acum propria respiratie. Se intampla, in mod natural si spontan, fara ca tu sa fii sau nu constienta. Si e bine asa. Insa, la decizia ta, poti urmari respiratia in mod constient. Ca acum. Atentia ta a fost “lipita” (la decizia ta) de fluxul respiratiei. Respiri MINDFUL. Poti, desigur, interveni activ in ritmul respiratiei. Egaliza, de exemplu, faza de inspir cu cea de expir. Controlul executiv asociat cortexului prefrontal (asistat de cingulatul anterior) este exercitat asupra procesului de respiratie. Daca ai fi asezata in tubul fMRI, am observa o activitate ceva mai intensa in zonele corticale mentionate.
Gandurile, imaginile, senzatiile si emotiile vin si pleaca intr-un fel spontan. Cand starea de veghe se modifica inspre una de atentie focalizata, odata ce tu ai hotarat asta, gandurile parazite (care n-au de-a face cu obiectul concentrarii) sunt aproape inexistente in campul constiintei. Desi ele continua sa apara, vei rezista acestor aparitii care-ti consuma din resursele alocate atentiei concentrate ( un proces psihoneurofiziologic).
Cu mintea plina, inseamna ca atentia ta e captiva fluxului mental, iar tu sa functionezi pe pilot automat facand ceea ce faci, de exemplu, plimbandu-ti cainele sau, stii bine, lecturand, fara sa intelegi mare lucru. Dar nu pentru ca citesti in suahili, ci pentru ca mintea ta rataceste. Se cheama ca esti mai degraba ABSENTA din ceea ce faci, adica nu esti MINDFUL.
In starea MINDFUL, atentia este complet focalizata in experienta ce se deruleaza clipa de clipa. Aceasta concentrare intensa impiedica intr-o anumita masura (complet sau cu intermitente) distragerea de alte ganduri sau continuturi mentale (stimuli interni) ori zgomote, voci, evenimente (ca stimuli din exterior). Daca faci o plimbare si iti propui sa fie MINDFUL, atunci atentia ta va fi orientata asupra mersului, deoarece tu ai decis asta. Tu ai ales sa mergi MINDFUL, asa ca ori de cate ori mintea (sau atentia) pleaca la plimbare, o vei readuce, cu blandete, asupra mersului.
S-ar putea ca la un moment dat sa experimentezi o stare mentala speciala – atunci cand atentia ta este absorbita in ceea ce faci. Sunt momentele in care senzatia de sine aproape dispare, tu fiind contopita cu experienta de clipa de clipa. Esti imersata in experienta din prezent. Spre exemplu, te afli intr-o plimbare si pasesti MINDFUL. La un moment dat, poate pentru cateva secunde, vei disparea in experienta mersului sau te vei fi contopit cu pasi tai. Este o experienta mentala (psihologica) pe care Cziksentmihaly, unul din parintii psihologiei pozitive, a numit-o stare de flux (banuiesc ca ai auzit de ea). Aproape sigur ai trait o asa experienta. O experienta in care se combina intr-un tot unitar urmatoarele elemente: tensiunea starii de alerta; o usoara placere; o curiozitate/interes ce insoteste activitatea; sentimentul ca te descurci, ca ai control si ca ai abilitatile necesare pentru activitatea ce o derulezi.
Oricat de bizar iti poate parea, o stare de flux (cu toate acele elemente) se poate ivi chiar si cand realizezi o actiune “extraordinar” de sofisticata precum mersul pe jos.
MINDFUL inseamna sa fim prezenti pe deplin (total, complet) in ceea ce experimentam clipa de clipa. Insa, nu putem fi prezenti daca nu oferim atentie la ceea ce facem. Cand oferim atentie, o putem face in doua feluri distincte:
– Sa alegem un obiect (senzatii fizice, respiratia, o flacara de lumanare, o imagine mentala, un sunet si multe altele) si sa ne focalizam asupra lui si, simultan, sa rezistam oricaror distrageri.
– Sa nu alegem nimic. Sa fim atenti sau intr-o stare de vigilenta alerta fata de orice se petrece clipa de clipa fie in interiorul, fie inafara noastra.
Aceste doua feluri poarta nume usor diferite, insa eu le prefer pe urmatoarele, luand ca reper conceptualizarea lui Richard Davidson (tipul care a deschis drumul studiilor (neuro)stiintifice asupra meditatiei). Primul fel se cheama meditatie prin atentie concentrata, iar al doilea fel meditatie (cu atentie) deschisa.
Pe masura ce exersezi starea MINDFUL, probabil vei deveni mai constienta de tiparele/obiceiurile propriei minti. Spre exemplu, vei detecta felul in care te ponegresti pentru nereusite, urmand automat sa te intristezi sau sa fii suparata pe tine, care va alimenta ponegreli ulterioare, care vor alimenta starea de suparare si tot asa intr-un cerc vicios. Desi sa te mustri cand gresesti, pare un lucru bun, nu este! O mustruluiala e binevenita, nu-I asa, cand poti invata ceva din ea care sa-ti fie de folos pentru urmatoarele ocazii din viitor. (mindset de crestere)
Putem intelege logica acestui lucru. Insa, mintea ta poate functiona defectuos, cu tiparele ei invatate (prin conditionare si modelare) in perioada copilariei si adolescentei cand a fost puternic influentata si modelata de educatori, parinti, profesori si tovarasi de joaca sau colegi.
Mintile umane sunt alcatuite din tot felul de hachite, chitibusuri si tertipuri. Meditatia mindfulness face ca toate astea sa iasa, treptat, la suprafata. Este un stimulent pentru procesul de constientizare si se foloseste ca instrument in terapiile de orientare cognitiva (si unele experientiale) alaturi de o alta tehnica de interventie psihologica arhicunoscuta si anume, restructurarea (reevaluarea) cognitiva.
Iar astazi avem evidente empirice (dovezi solide) pentru aceste instrumente psihologice de autoreglare emotionala. Acesta e si motivul pentru care mi-am propus sa le promovez si nu doar sa lucrez eu cu ele, in practica mea privata. Dau rezultate in mod consistent si sunt usor de invatat de aproape oricine. Cred ca merita ca ele sa fie cunoscute de cat mai multi oameni.