“Un paun cam fara pene ciugulea de zor dintr-un oarecare fruct copt. Purta un sombrero picurat de roua. Dar, mirare mare, cand fara un motiv anume, picaturile de roua tabarara pe el, fiind nevoit sa o ia la goana prin zavoi.”
Incifrati in aceasta scurta poveste stau anii nasterii si mortii lui Charles Darwin. (Să mor dacă te mint!) Este vorba (iti reamintesc, caci stiu ca te-a lasat memoria) de individul acela care prin teoria lansata la The Linnean Society of London impreuna cu Alfred Wallace (avea o idee similara din intamplare, aranjata in plan divin, of course) intoarce comunitatea stiintifica si lumea larga cu susu-n jos, iar intr-un mod deloc surprinzator, intoarce pe dos fetele luminate ale trimisilor divini pe pamant.
Ce comunicare cu un impact uluitor fac cei doi in conferinta de la societatea regala de biologie? Aproape sigur, ei nu s-au gandit ca teoria propusa va face valuri chiar si la un secol distanta. Daca stii, primeste, te rog, felicitarile mele! (sa stii ca, ofer aprecieri doar pe motive intemeiate).
Cei doi deschid cutia pandorei pe 1 iulie 1859 cu doua lucrari stiintifice “On the Tendency of Species to form Varieties” si “On the Perpetuation of Varieties and Species by Natural Means of Selection”. Cele doua lucrari fac referire la procesul evolutiei vietii prin mecanismele selectiei naturale. Formulata fiind aceasta teorie (sprijinita de dovezi solide empirice si experimentale), prezenta unui zeu, unui designer divin, care sa proiecteze formele de viata si sa dirijeze evolutia a devenit superflua.
Merita, cred eu, sa retii urmatoarea idée: organismele cel mai bine adaptate mediului (“adaptari”) au sanse mai mari de supravietuire si reproducere. Daca o luam la picior prin zavoiul urban, ma tem ca 9 din 10 de concetateni dintr-un esantion aleator nu cunosc teoria selectiei naturale, crezand ca Darwin, un ins fara credinta, ne-a facut maimute, mai animalule! Si, crede-ma, s-ar putea sa fiu optimist, estimand ca unul din zece intelege procesul selectiei naturale.
Unele cuvinte din povestea de sus au fost asociate cu cifre pe principiul similaritatii literelor din cuvinte cu literele din cifre. Asa ca, te las sa te prinzi de coduri si asa sa afli, cand s-a nascut si cand a murit cetateanul britanic Charles Darwin (fara wiki!), aflat la bronzat vesnic in saloanele (cu microunde!) dracilor ori reincarnat, desigur, intr-o maimuta capucin!