Daca ma urmaresti fidel (ma simt urmarit si, de aceea, umblu deghizat in biciclist sau pieton in functie de toane, toanele vremii), trebuie sa stii ca, incepand cu aceasta luna, voi scrie mai rar. Cat de rar? Te asigur cu limba de moarte ca vei primi cel putin un articol pe saptamana. De obicei, va fi publicat sambata, iar tu il vei primi in email duminica.
Nu vreau nici sa te coplesesc cu articole (tu poti traduce ca mi-e lene). Prefer sa evit deprecierea lor odata cu volumul relativ mare. Cunoasterea are un pret (adesea invizibil), desi abundenta odata cu dezvoltarea internetului. Poti gasi in mediul online “know-how” de la origami pana la bombe artizanale, gradinarit si psihoterapie (cu AI). Nu mai exista o problema de informare pentru cine are o conexiune cumsecade la internet. In schimb, exista problema sursei si calitatii informatiei.
Pentru mine, scrierea unor texte presupune costuri. Ideile nu-mi zburda prin cap precum vrabiile prin tufe si copaci, ceea ce pe undeva e un lucru bun. Mai ales, ca nu consum energizante si alte prostii. E adevarat ca uneori mai stau in cap (in shirshasana pose, pour les connaisseurs) si se deschide chakra aurie din crestet si un pic cea galbioara din frunte. Dar tot nu-mi zburda. Probabil se inchid repede.
Unele persoane platesc un pret pentru cunoastere asa cum, mai inainte, platesc la randul meu (nu mereu, pentru ca sunt conectat prin fire cuantice la diferite tipuri de memorie colectiva, transgenerationala, celulara si, chiar, astrala cand ma infometez si meditez; glumesc!). Insa, iti marturisesc ca eu sunt castigator. Cunoasterea e o resursa inepuizabila. Pot oferi din ea oricat si totusi ea nu se termina. De aceea, ofer din cunoastere gratuit pe acest blog. Totusi nu cred despre mine ca sunt un altruist (ar fi culmea!). Cunoasterea (indeosebi stiintifica) nu-mi apartine. Ca sa apelez la un cliseu, nu am inventat roata. Distilarea ei, prin textele de aici, imi apartine. Unor le place, altora nu. Pe unii ii stimuleaza, pe altii ii lasa indiferenti, iar cativa sunt probabil revoltati sau frustrati. Nu dezbatem preferintele si fiecare poate alege in dreptul sau.
Acest blog are peste 300 de abonati. Comparativ cu luna martie din anul trecut, volumul de vizualizari (martie, anul curent) a crescut cu aproape 71 %. Numarul de vizite a crescut cu 121 %. Probabil te afli printre acesti cititori. Nu stiu de ce. Dar faptul ca esti acolo, in spatele ecranului, si imi oferi un minut, doua din timpul tau pretios ma bucura. Imi ofera valoare si sens ca autor. Desi nu ne cunoastem (sau cine stie) contez, prin ideile mele scrise, pentru tine. Si nu doar azi sau ieri. Sper si in continuare. Si daca alegi sa ma citesti (da, ma identific cu textele) in continuare, eu iti multumesc.