Să-ți povestesc cum anume abordez (în trei pași dar fără a elabora) în practica mea dialectica sine-copil & sine-adult.
1. Conștientizarea conflictului intern
Primul pas în gestionarea acestei dialectici este conștientizarea conflictului intern dintre sinele copil și sinele adult. Recunoașterea momentelor în care dorințele copilului interior sunt în contradicție cu responsabilitățile adultului ne poate ajuta să abordăm aceste situații cu înțelepciune.
Acesta este un pas dificil din perspectiva lucrului meu. Am observat cum mulți oameni sunt identificați fie cu sinele adult, fie cu sinele copil. Identificarea cu una dintre părți este însoțită de excluziunea celeilalte.
De unde și consecințe diferite asupra conduitei. Spre exemplu, cineva poate simți o atracție magnetică vizavi de un potențial partener și să nu fie conștient că această atracție e operată inconștient de către sinele copil. Sau, altcineva muncește cu sârguință până la epuizare fiind apăsat de îndatoriri și simțind responsabilitate pentru atât de multe lucruri (multe nici nu-l privesc).
O bună parte din lucrare înseamnă explorare și descriere a acestei dinamici lăuntrice dar cu implicații concrete în existența de zi cu zi.
2. Acceptarea și Integrarea
Este esențial să acceptăm și să onorăm ambele părți ale sinelui nostru. A onora… Oare cum să facem asta? Ce implică trebușoara asta?
Aceasta poate implica alocarea de timp pentru activități care hrănesc sinele copil, cum ar fi joaca, creativitatea și relaxarea, dar și menținerea unei structuri și a unei discipline care să satisfacă nevoile sinelui adult. Dar mai înainte trebuie să putem identifica aceste nevoi, să ne dăm voie să le simțim (fără culpabilizare!) ca abia, apoi, să căutăm împlinirea lor.
Pare simplu dar dinamica acestor două părți ale sinelui poate lua note dramatice prin implicațiile ei în relațiile cu cei din jur.
3. Dezvoltarea Echilibrului
Echilibrul între cele două fațete poate fi cultivat prin practici precum meditația, reflecția personală și, evident, o terapie orientată pe această dialectică. Aceste practici ne pot ajuta să înțelegem mai bine nevoile fiecărei părți și să găsim modalități de a le satisface armonios.
Dialectica dintre sinele copil și sinele adult nu este doar un concept teoretic, ci o realitate cotidiană – în sens metaforic care ne influențează viața în moduri profunde.
În urmă cu câțiva ani eram un sceptic vizavi de această dialectică. Dar, întrucât îmi place să experimentez, am lucrat asupra ei. Și am văzut cu ochii mei efectul transformativ al unor intervenții (introduse cu blândețe și grijă) asupra acestei dialectici lăuntrice. Care sunt aceste intervenții – magie voodoo, după cum mărturisea o clientă, nu pot dezvălui aici. Chiar dacă astăzi se poartă dezvăluirea publică deșănțată, pentru mine rămâne un secret profesional.
Prin conștientizare, acceptare și integrare, putem atinge un echilibru interior care ne permite să trăim o viață autentică și împlinită. În acest proces, sinele copil și sinele adult pot deveni parteneri într-o dans continuu, fiecare contribuind cu propria sa energie și înțelepciune la complexitatea ființei noastre.