In malitiozitatea-mi proverbiala, egalata doar de compasiune (si lipsa de modestie), imi place cateodata, la plictiseala crunta (foooaaarte rar), sa pun intrebari incomode la cate un psiholog sau studenta psiholog in ultimul an. Aceste intrebari se incadreaza la categoria cunostinte generale si necesare practicarii meseriei. Ma stii de marghiol, de esti un cititor fidel, asa ca nu te surprinde cand ma dau in stamba. Cum ar zice meseriasii gandirii psihodinamice, imi sublimez impulsurile sadice, pe care eventual le si rationalizez dupa cum urmeaza.
Intreb inopinat, odata aleasa victima, din nevoia imperioasa de stimulare a excelentei in aceasta profesie, care, din pacate, nu are in perceptia publica un statut credibil, comparativ cu cel de medic (hai, ajuta-ma sa inteleg, sufar de un regret profund ca nu am facut medicina?!). Zici tu, ca mi se intoarce. Pana atunci, da-mi voie sa ma laud la mine pe blog (iar tu comenta la tine acasa sau pe alte bloguri) cu urmatoarea intrebare pentru tine. Daca esti de profesie psiholog sau urmeaza, trebuie, dupa mintea mea, sa cunosti raspunsul. Iar daca nu esti “meserias”, dar te gandesti sa apelezi la servicii de consiliere/terapie, te rog, fa-ti un hatar de bine, si testeaza nivelul de pregatire al dumneaei/dumnealui.
Desi excelenta este o valoare declarata de majoritatea, ma tem ca putini sunt cei care se straduiesc, depun eforturi consistente catre practicarea ei. Da, adesea, nu este nimic mai mult decat o suita de sunete emise pe cale orala, sa nu zic altfel, apeland la alte cai (ilustrate de “geniul freudian”). Psihologia s-a transformat si continua sa capete forme greu digerabile. In secolul 21 a devenit mai mult stiinta decat a fost vreodata. Iar asta datorita infuziei de informatie (sustinuta de dovezi empirice, obiective) din stiintele cognitive si medicale. Unii ar zice ca s-a indepartat de spirit, de suflet. Da, daca sufletul este acea substanta inefabila care nu trece testul de logica elementara.
Ca sa ma repet, aproape redundant pentru unii (aceia alfabetizati in stiinta), dar nu pentru cei mai multi, stiinta psihologica ofera predictii testabile. Diferenta dintre ea si pseudo-stiinta si alte bazaconii o reprezinta predictiile testabile. Daca tu crezi ca maine sus-semnatul va avea parte de o cotonogeala-predictie (ca urmare e ereziilor de pe acest blog), iti voi cere sa-mi oferi dovezi pentru credinta ta. Nu ai, nu-mi poti oferi, inseamna ca incheiem discutia. Pot intelege ca “predictia” ta se bazeaza pe impresii izvorate in realitatea ta subiectiva. Insa, chiar si asa, exista o cale prin care o putem testa empiric. De exemplu, pot iesi sa fac vreo zece mii de pasi (sanatosi) prin cartier. Daca ma intorc asamblat in toate bucatile initiale, predictia ta a fost falsa. Pseudo-stiinta nu reuseste aceasta smecherie. Te poti gandi la astrologie (sau psihanaliza). Desi, astrologa face predictii, ele nu pot fi testate, deoarece indiferent ce ai face, sunt mereu adevarate!
Dar sa n-o mai lungesc si sa ma intorc la intrebarea buclucasa la care am adaugat si variante de raspuns (sunt generos, da? Hihi!) unde iti poti exersa libertatea de alegere (mult indragita).
Ce este axa HPA?
- Un instrument psihometric
- Un indicator fiziologic
- Coordonate de grafic in statistica
- O tehnica tantrica de coit
- ……………………………