Să zicem că ai făcut o pasiune pentru (o) letonă. Te poți instrui într-o limbă străină într-o zi sau două? Crezi că poți deprinde abilități lingvistice în letonă după o zi de curs? Am scris abilități cu italic ca să reții. După cum știe orice trainer sau instructor, bine pregătit, abilitatea nu e totuna cu atitudinea și cu informația. Formarea unei abilități, de exemplu, exprimarea în letonă, presupune timp și efort de care fel? Deliberat.
Într-o zi de curs, adică șase ore, poți învăța câteva cuvinte și propoziții. Poți crede că ai deprins o abilitate lingvistică? Poți, dacă vrei să te auto-iluzionezi. O limbă străină îți formează gândirea verbală în noua limbă pe măsură ce o deprinzi. Ajungi astfel să gândești în letonă și nu mai gândești în română ca apoi să traduci în letonă. Acesta-i nivelul superior al unei abilități: când faci aproape spontan acea procedură învățată.
Ce se petrece într-un antrenament? Formarea de abilități e un proces ce implică antrenamentul sistematic și metodic. Presupune instrucțiuni și proceduri repetate, apoi feedback și din nou, exercițiu repetitiv. Exersezi metodic, de la elemente de bază spre cele de vârf, și primești feedback de la un instructor. Poți face asta într-o zi? Nu cred, deși depinde de ceea ce numești ”abilitate”. Abilitatea poate fi și când trasezi cu mâna liberă o linie orizontală dreaptă pe o coală A4. Tot abilitate e să apuci corect cu mâna creionul. E una mai simplă și pre-condiție pentru prima. Nu e simplă pentru copiii din clasa pregătitoare.
Depinde de unde pleci și unde vrei să ajungi. De aceea, obiectivele de învățare sunt de obicei formulate realist, nu fantasmagoric. Reușesc, oare, studenții ca într-o oră să traseze o linie dreaptă orizontală pe coala A4? Dar pe una A3? Habar nu am. Mă gândesc că un desenator care se vrea instructor nu de fitness, ci de desen tehnic sau artistic, ar trebui să știe câteceva.
Ce vreau cu această poliloghie? Să-ți atrag atenția asupra programelor de instruire făcute după ureche. Că sunt ”după ureche”, e simplu de văzut. Observi cât de bine sunt conectate obiectivele cu conținutul dacă există unul. Iar dacă nu există, citești cu vigilență obiectivele de învățare. Sunt ele formulate în termeni realiști și specifici? Sunt ele conectate la conținut?
Abilitățile pot varia de la simple la complexe. Să desenezi cu mâna liberă o linie orizontală pe coala A4 e mult mai simplu decât să desenezi o piramidă. Să exprimi o propoziție în limba letonă e mult mai simplu față de o descriere a capitalei letone. Deprinderea lor necesită un efort variabil din partea studentului. Aceia care sunt mai puțin motivați vor persevera mai puțin. În timp ce alții mai bine motivați vor investi mai mult efort. Această dinamică formativă are loc pe un anumit interval de timp. Vor fi unii care vor crește în abilitate într-un timp mai scurt, iar alții vor avea nevoie de un timp mai lung.
Să ne imaginăm o persoană extrem de ambițioasă. Vrea să învețe limbajul asertiv cât mai rapid, așa că se înscrie la un curs de o zi, adică șapte ore de instruire. Am aflat de cursuri de asertivitate care promit ”abilitarea” într-o singură zi! Mi se pare grozav că există și astfel de cursuri. Oamenii sunt ocupați, trăiesc la mare viteză și nu au timp pentru repetiții. E această modă a vitezei de parcă abilitarea e viteza de trafic oferită de furnizorul serviciilor de internet. Oricum, și o zi de instruire poate fi suficientă… pentru ce anume…? Pauze de cafea și socializare? Depinde de obiectivele de învățare. Dacă ele formează abilități pe acea durată de o zi (vreo șase ore), avem un curs bun. Dacă nu, avem iluzii… și cât ne mai plac ele!
Limbajul asertiv e precum o limbă străină doar că în planul psihologic al comunicării interpersonale. Deci, are un nivel înalt de complexitate. Ca să poți stăpâni limbajul e necesară perseverența. Ba chiar cheia limbajului asertiv e perseverența, adică insistența în exprimarea de sine în pofida dificultăților din relația socială sau intimă. Ceea ce nu are legătură doar cu situația instruirii, cele două ore săptămânale. Depinde mult de transferul în situații reale de viață. Credința mea e că acest transfer cere un timp în care studenții au nevoia de a se consulta periodic cu instructorul. Aceasta e rațiunea pentru care prefer să derulez cursul AS (de antrenament asertiv) pe termen lung.