Urmatoarea analogie ne poate fi utila cand vrem sa intelegem iubirea in sens de afectiune. Fiecare om are un izvor de afectiune (ofera) si o panza freatica (acumularea de afectiune) variabile (brain-wired). La fiecare dintre noi acest izvor are un debit diferit, iar panza freatica (PF) poate acumula apa, de asaemenea, in cantitati diferite. Probabil ca debitul si capacitatea panzei freatice pot fi usor modificate, insa nu cred ca prea mult.
Un oarecare Mihai are un izvor cu un debit de apa de 1 metru cub (mc) pe zi. Au trecut cinci zile si izvorul sau i-a oferit partenerei 5 m cubi de apa. Mihai nu are doar un izvor, ci si o panza freatica care poate absorbi 2 mc de apa zilnic. Cu Mihaela(name letter effect), partenera lui, avem o poveste similara, dar cu alte cifre. Ea are un izvor cu debit de 2 mc pe zi si PF poate acumula pana la 4 de mc zilnic.
Izvorul si panza freatica, dupa cum banuiesti, sunt in stransa legatura. Daca PF nu primeste suficienta apa, debitul scade. Ce se intampla cu Mihai daca primeste prea multa apa, adica peste pragul de 2 m cubi zilnici? Se retrage, ia distanta, astfel incat debitul de apa primit sa descreasca pana la un prag tolerabil, potrivit PF. Mihai s-ar putea simti amenintat la fel cum tu (sau eu) te-ai simti in pericol in cazul unei inundatii. Cum crezi ca se simte partenera lui, Mihaela? Respinsa, da.
Sa facem o contabilitate dupa doua saptamani de relatie (creierul tine “contabilitatea” din necesitati evolutioniste). La finalul celor 14 zile izvorul lui Mihai i-a oferit “rezervorului” Mihaelei 14 mc de apa. Iar asta, daca totul a mers bine, adica in circumstante de viata deloc sau foarte putin stresante. Dar Mihaela are o PF cu capacitatea de 4 mc de apa pe zi! Dupa doua saptamani, Mihaela are un deficit de… 42 mc de apa! In timp ce ea i-a oferit lui Mihai 28 de mc de apa (capacitatea PF maxima), ea a primit 14 mc de apa cu muuult mai putin (sub 50%) decat are nevoie “rezervorul” ei (de max. 56 de mc la doua saptamani).
Oare ce crezi ca simte ea? Ii va spune lui ca se simte neiubita si, eventual, il va blama pe Mihai pentru ca n-o iubeste, care la randul lui se va simti ranit fiind acuzat in mod nedrept (el o iubeste, i-a oferit maximum de 14 mc de apa!)? Intreb si eu intr-o doara, sa fie cei doi compatibili (in planul afectiunii)? Nu-I ofera mai multa afectiune, pentru ca nu vrea sau pentru ca nu poate (nu are de unde)? Daca Mihaela ii cere lui Mihai sa se schimbe (dulcea iluzie), sa-I ofere mai multa afectiune, crezi ca el poate face asta in mod durabil, constant? Poate acoperi el minim 28 de mc de apa timp de doua saptamani, adica cel putin 50% din “rezervorul” Mihaelei? Ar insemna ca izvorul sa-si creasca debitul inca o data (+1mc de apa zilnic). Cat de realist o fi?
Multi oameni isi imagineaza ca da, ca Mihai ar putea face asta, devenind mai iubitor, daca chiar vrea asta. Insa ce inseamna “mai”? Probabil, daca exista alte beneficii, el isi poate mari debitul dar nu cu mult. Ai crede ca se vor intalni undeva la mijloc. Ea isi scade capacitatea PF si el isi mareste debitul. Pare a fi o solutie intuitiva, dar oare este posibila in mod real? Isi pot ei ajusta debitele si “rezervoarele” astfel incat sa evite o contabilitate negativa? El se va stradui (probabil si ea sau ambii), poate, din teama de a nu o pierde pe ea (a investit emotional in relatie), din teama de singuratate sau pentru ca are alte beneficii (locuieste in casa ei mostenita de la mama), obligandu-se sa-I ofere mai multa afectiune. Dar nu poate trage de propriul sau izvor ca sa-I ofere mai multa apa la fel cum nu se poate trage de firele de par ca sa-I creasca mai repede sau dupa cum nu putem sa mulgem norii (sau vaca!) ca sa ploua mai cu spor. Nu poate mari debitul, decat in aparenta, o perioada scurta de timp, fiind motivat de frica de abandon sau de valoarea altor beneficii. Ce crezi ca urmeaza? Déjà vu? Concluziile sunt ale tale, la fel si “factura”.
Floyd, Kory (2002). Human affection exchange: V. Attributes of the highly affectionate. Communication Quarterly, Vol. 50, Issue 2,pp.135-152
Sean M. Horan, Melanie Booth-Butterfield(2010).Investing in Affection: An Investigation of Affection Exchange Theory and Relational.Qualities.Communication Quarterly,Vol. 58, Issue 4,pp. 394-413
Kory Floyd, Jon A. Hess, Lisa A. Miczo, Kelby K. Halone, Alan C. Mikkelson & Kyle James Tusing(2005). Human Affection Exchange: VIII. Further Evidence of the Benefits of Expressed Affection. Communication Quarterly. Vol. 53, Issue 3,pp.285-303
Helen E. Fisher, Arthur Aron, Debra Mashek, Haifang Li, Lucy L. Brown (2002). Defining the Brain Systems of Lust, Romantic Attraction, and Attachment. Archives of Sexual Behavior, Volume 31, Issue 5, pp 413-419
Jacek Dębiec (2005).Peptides of love and fear: vasopressin and oxytocin modulate the integration of information in the amygdale. BioEssays, Vol. 27, Issue 9, pages 869–873.