Ţi-a trecut vreodată prin cap că ar putea exista un factor general al psihopatologiei? Se pare că la fel cum în psihologia inteligenţei avem un factor general „g” pentru abilităţile cognitive, în psihologie clinică apare (statistic) un factor general „p” al psihopatologiei cu rădăcini în neurobiologie.
Analogia aparţine echipei de cercetători care derulat o analiza statistică a rezultatelor oferite de studiul longitudinal Dunedin. Studiul Dunedin a implicat o evaluare clinica în mai multe etape de vârste din doi in doi ani (3, 5, 7, 9, 11…) pana la, recent, 38 de ani. Studiul a fost realizat cu un eşantion de 1037 de indivizi din care 52 % sunt bărbaţi şi 48% femei. Dunedin e un oraş din Noua Zeelanda unde poţi localiza sediul al Dunedin Multidisciplinary Health and Development Study, dacă vrei sa dai o raită.
Iata un citat din rezumat:
„Higher p scores are associated with more life impairment, greater familiality, worse developmental histories, and more compromised early-life brain function. The p factor explains why it is challenging to find causes, consequences, biomarkers, and treatments with specificity to individual mental disorders. Transdiagnostic approaches may improve research.”
Mai multe poti citi din articolul publicat in martie 2014 in prestigiosul jurnal Clinical Psychological Science.
Caspi, A., Houts, R. M., Belsky, D. W., Goldman-Mellor, S. J., Harrington, H., Israel, S., … & Moffitt, T. E. (2014). The p Factor One General Psychopathology Factor in the Structure of Psychiatric Disorders?. Clinical Psychological Science, 2(2), 119-137.