Mi-a șoptit o ciocârlie că ar exista în patria noastră psihologi cu mintea limpede. Să înțelegem, dragă Ciocârlie, că există unii cu mintea neclară, adică vâscoasă sau îmbâcsită? Cum putem numi mintea colectivă, din moment ce majoritatea oferă servicii psihologice mumbo jumbo, chiar și cu acreditare ? Noroc că unde avem o majoritate, implicit avem o minoritate. Odată ce te-am lămurit, merită să știi că minoritatea e compusă din oameni care fac psihologie cu capul pe umeri (nu in lumi astrale), fără a crede în telepatie, visuri cu intelesuri absconse, poveri și destine sufletesti din familie si din alte vieti, scenarii de viață inconștiente care ne programează viața, energii violet vindecătoare, ingeri și alte ființe celeste ce ne protejează subtil și invizibil și alte asemenea aiureli potrivite povestilor cu Harry Potter.
Aceiași minoritate tinde să creadă in funcție de dovezi. Sunt dispuși să cerceteze dovezile și să nu înghită orice pe nemestecate pe principiul obștesc infantilizant ”deschide gurița ca să primești păpica”. Nu cred că mă hazardez dacă declar că toți aceștia promovează o psihologie ca știință empirică. Ai citit bine. Da, știință empirică, adică probează teoriile sau explicațiile, numite ipoteze, prin experimente controlate (ceea ce nu exclude studiul calitativ – precizare pentru gânditorii in alb-negru ). Și nu doar atât. Face apel la trunchiul comun de cunoaștere științifică din alte domenii. Astăzi (chiar acum) PSYCHOLOGICAL SCIENCE există prin aportul celorlalte științe sociale și naturale precum, (neuro)biologia și genetica comportamentală sau economia comportamentală, alături de matematică și statistică, ne-fiind disciplina care se studiază pe la noi ruptă și izolată de celelalte discipline (o meteahnă generalizată in invatamant). Ca sa-ti reamintesc, ea se află la granita dintre științele sociale și cele naturale. Iar APS reprezintă cea mai impresionantă ”umbrelă” care protejează cercetătorii psihologici și practicienii psihologi care susțin psihologia ca știință empirică. Trebuie să știi că celebrul for (Colegiul Psihologilor) care reglementează la noi meseria de psiholog nu are nici cea mai vagă aromă de științific (de aceea, m-am delimitat). Eticheta nu e suficientă. Din observațiile mele, acest for acreditează aproape orice psiholog și asociație psihologică cu excepția ghicitoarelor in cafea, in tarot și cărți, in palmă, bobi și testicule de capră. Nu sunt sigur de astrologi și grafologi. Prin urmare, acreditarea nu e o garanție că respectiva persoană oferă servicii psihologice (indeosebi in clinică și psihoterapie) bazate pe știința empirică. Mai degrabă, pe voodoo science.
Să ne intelegem (măcar ne străduim). PSYCHOLOGICAL SCIENCE nu e bun simț, intuiție psihologică și folclor. Nu e misticism și nici pseudoștiință. E delimitată de asemenea practici, deși le include ca subiecte de cercetare. (De exemplu, cercetările ne arată că programarea neurolingvistică e o pseudoștiință. Nu are nici cea mai mică legătură cu psihologia, neurologia sau psiholingvistica. Nu există știință în dânsa nici cât păr pe broască. (ce mi-o fi venit cu asta). Poți lectura acest articol mai vechi, deși intr-un fel ”proaspăt”, pentru detalii.).
Pot paria pe conturile amicului meu din Dubai (șeicul care sponsorizează blogul și il ferește de reclame), că cei mai multi viitori si actuali studenti nu stiu că psihologia e o știință și că vor avea de studiat statistică și metodologia cercetării. Ei vin la psihologie din teama matematicii și științelor, imaginându-și că psihologia e un mozaic fascinant de literatură, filosofie umanistă și spiritualitate (neavând idee despre vreuna din ele). Imaginația lor nu e la prea mare distanță de realitate.
Mă declar bucuros de existența acestei minorități. Mică, dar viguroasă (hai fără prostii!). Imi place să cred că entuziasmul lor (al fiecăruia in parte) e dat de valori precum adevărul, curiozitatea și plăcerea de învăța, rațiunea, competența și excelența profesională. Pe câțiva dintre aceștia îi poți cunoaște la conferințele asociației Choice (un mic grup de zâne și zânișori, dar bine ancorat în lumea fizică) orientate nu spre acumularea de credite și prelegeri ținute în ”academeză”, ci spre publicul larg deschis la ceea ce poate oferi psihologia modernă ca aplicații testate științific (autentic) pentru sănătate și wellbeing.