Ingredientul cheie din pasta de tomate este influenţa socială, adică noi suntem influenţaţi de alţi oameni (da şi tu), fie că ne convine, fie că nu. Efectul cuvintelor, acţiunilor sau simpla prezenţa a altor oameni asupra gândurilor, atitudinilor şi comportamentului reprezintă influenţa socială. Chiar şi simpla prezenţă are efecte asupra a ceea ce gândesc, simt şi fac ceilalţi?! Nici tie nu-ti vine a crede? In continuare să citim definiţia oferită în stânga paginii 6.
Psihologia socială este studiul ştiinţific a modului în care gândurile, sentimentele şi comportamentul oamenilor sunt influenţate de prezenţa reală sau imaginată (!) a altor oameni.
Imaginată, da, adică pot exista oameni (chiar un public) în capul tău, nu şi în afara lui, care te pot influenţa astfel încât să gândeşti anumite gânduri şi nu altele, să simţi într-un anume fel şi nu altfel şi, eventual, să acţionezi într-un fel nu neapărat benefic ţie ori celor din jur. Iar tu să n-ai habar de toate astea.
Iar dacă sociologia oferă legi şi teorii despre societăţi, nu despre indivizi, şi psihologia personalităţii studiază caracteristicile care ne fac indivizi unici şi diferiţi unii de alţii, psihologia socială studiază procesele psihologice comune care ne fac susceptibili la influenţa socială. Ştiu, nu e şi cazul tău. Tu nu poţi fi influenţat(ă) şi cu atât mai puţin manipulată. Dacă se întâmplă să crezi în acest enunt, nu faci decât să confirmi una din ideile forţă demonstrate de psihologia socială.
Oamenii tind să subestimeze puterea influenţei sociale asupra lor.
Desigur, nu fac aceste precizări întâmplător. Asistăm la o campanie electorală.