Compasiunea. Vibratii din anahata chackra? Intr-un fel, da, dar la nivel de fantezie (imaginatie creatoare). In plan pamantean, se cheama senzatii rezultate in urma excitarii nervului vag (a zecea pereche de nervi cranieni). (Preferi cu vibratiile?)
Sa revenim la compasiune in viziunea psihologiei evolutioniste (on empirical grounds). Iti amintesti de Muc? Nu ti-am povestit, dar el are o partenera, Muca. Impreuna au doi copii. Ei nu traiesc izolati, ci in mijlocul unui grup sau trib de vreo 150 de membri. Muc pleaca aproape zilnic la vanatoarea si, nu rareori, se intoarce ostenit (epuizat, extenuat, istovit) din explorarile sale (un fel de delegatii) fara niciun fel de haleala (nici cu blana, nici fara). Doar uneori are carne, cand are noroc, pentru ca alteori are doar bataturi (basici deloc dulci de la mersul indelungat). Si, totusi, aduce hrana ca sa manance si gurile puradeilor si sa creasca mari si frumosi. De unde, daca nu are vanat? Chiar daca zeii n-au fost milostivi cu dansul, tovarasii lui (din alte clanuri), aflati temporar intr-o relatie privilegiata cu spiritele padurii si animalelor, au impartit cu el.
Muc si Muca au relatii relativ bune cu familiile vecine pe care si le intretin, indeosebi, prin diferite schimburi de hrana si apa. Uneori, alte familii din trib nu au nimic de oferit la schimb, insa prietenii nostri Muc si Muca aduc acestora hrana, apa si vesminte. Alteori, acesti vecini au mai mult noroc la vanatoare si cules decat Muc si Muca si, pentru ca nu au uitat ajutorul oferit, imparte din belsugul lor cu cei doi.
Unii dintre membrii grupupului sunt batrani care nu mai pot culege si vana, insa ei pot avea grija de tabara , de animalele din preajma si de copiii celor plecati dupa hrana. Muc si Muca au o grija deosebita pentru acestia. Ii ajuta zilnic cu o parte din hrana si vesmintele lor. Mai multe familii procedeaza in acest fel. Au grija de batranii lor (babornite si bosorogi), deoarece unii dintre ei sunt o sursa de cunoastere(nu au google!) – pot afla rapid, spre exemplu, ce ierburi, ciuperci sunt otravitoare, posibile remedii sau comestibile si bogate in energie.
In general, Muc si Muca sunt printre membrii tribului care vin in ajutorul celor mai nevoiasi sau doar aflati in perioade de restriste. Ajutorul si sensibilitatea lor la nevoile celorlalti sunt percepute de ceilalti membrii ai tribului si apreciate ca fiind de bun augur, intrucat chiar si ei, indirect beneficiaza de aceste ajutoare, deorece membrii comunitatii se cunosc relativ bine unii cu altii si, in general, coopereaza pentru un bine comun.
Muc si Muca sunt doua persoane respectate de aproape toti membrii tribului si, nu gresim, daca zicem ca in orice moment alte familii isi pot oferi ajutorul atat lor, cat si copiilor, daca cei doi ar avea nevoie. Insa, deocamdata, Muc si Muca sunt indivizi sanatosi, tineri si prosperi. (sa le uram toate cele bune!)
Dar dupa cum ne zice intelepciunea populara “orice cal devine, in final, gloaba” si amicilor nostri le va veni randul. Muc si Muca vor imbatrani, dar se prea poate ca actiunile lor altruiste, sa le asigure o batranete linistita. Ce anume au facut Muc si Muca?
• Au creat si consolidat relatii sociale de incredere cu multe familii, dar si cu cei in varsta.
• Si-au asigurat, astfel, o perspectiva pe termen lung in privinta ajutorului reciproc (relatii de cooperare) cu multi alti membrii din trib (tineri si batrani).
• Au creat contexte viitoare (climat social coeziv, de incredere) ce ofera sanse mari de supravietuire pentru progeniturile lor.
Avand in vedere aceste trei mari actiuni, crezi ca sansele lor de supravietuire sunt mai mari sau mai mici comparativ cu situatie in care s-ar fi limitat la doar niscaiva relatii cu una, doua familii din trib, ingorand, sa zicem, pe cei in varsta? Da. Cei doi fac dovada de altruism si compasiune. Daca ar completa Big Five-ul, aproape sigur, ar scora peste medie la super-factorul Agreabilitate. Si, dupa cum stii, indivizii de acest fel sunt, de regula, seducatori, lipiciosi, fermecatori, ispititori, ademenitori, sarmanti…
Din perspectiva evolutionista, compasiunea este o proprietate emergenta, de natura emotionala, a sistemului de ingrjire (bazat pe oxitocina). Este o trasatura selectata evolutionist. Prezenta ei se manifesta prin:
• Asigura un raspuns sensibil la nevoile urmasilor din partea parintilor, dar si al rudelor si, chiar, apropiatilor.
• Potenteaza inclinatia catre ajutorul altruist si o extinde catre alte relatii din afara familiei pentru indivizi vulnerabili.
• Creste sansele unui mascul (specia umana, cimpanzei si bonobo, poate si delfini, elefanti) care poseda aceasta trasatura de a fi selectat de catre femele si, of course, de a se imperechea mai des.
De ce? Simplu. Individul cu compasiune pare mai dispus sa-si investeasca resursele in ingrijirea progeniturilor decat altii ce au, intr-o cantitate mai modesta, aceasta trasatura. Daca individul se manifesta sensibil la nevoile si emotiile altora si isi ofera ajutorul, atunci el pare mai dispus sa se ingrijeasca cu atentie si afectiune de viitoarele sale progenituri. Asa ca, el este cu o mai mare probabilitate ales (din populatia masculina) si se reproduce mai des decat ceilalti masculi (macho). Prin procesul selectiei sexuale aceasta trasatura este favorizata si ne reamintim de studiile lui David Buss (cross-cultural) care ne arata cum pe primul loc printre atributele preferate de femei in alegerea unui partener (termen lung) sta trasatura: bunatate/blandete sau kindness (engl.).
• Creste sansele unor relatii bazate pe cooperare si altruism mutual cu altii, care nu sunt rude (nu au gene in comun). Se pare ca indivizii care percep compasiune la altii sunt mai inclinati catre a forma cu acestia relatii de cooperare.
In articolul din 1971 dedicat teoriei altruismului mutual, Robert Trivers (un bunic al psihologiei evolutioniste) considera compasiunea ca fiind o componenta a sistemului de stari afective ( de ex: simpatie, manie, vinovatie, recunostinta) care ofera inidvidului neinrudit ocazia initierii si cultivarii unor relatii de altruism mutual. Cu alte cuvinte, desi nu ai relatii de rudenie (nu exista aceleasi gene, au murit (aproape) toti din familia ta), simti impulsul spre a oferi ajutor, faci asta si cultivi, astfel, relatii de altruism reciproc. Genele s-au asigurat (si) prin proprietatea adaptativa a compasiunii ca vor face saltul pe generatia urmatoare.
Acum, intelegi, sper de ce calitatea compasiunii este dezirabila si de ce multi oameni o cauta la altii din jur si incearca s-o cultive chiar la ei insisi. Individele si indivizii care manifesta compasiune sunt “lipiciosi” si de incredere. Asa ca, ce parere ai de un mic act de compasiune? Cum ar fi acela, de a renunta la uciderea din culpa a bietului (ticalos) tantar? Glumesc.
Trivers RL. The evolution of reciprocal altruism. Quarterly Review of Biology. 1971;46:35–57
Eastwick PW, Finkel EJ. Sex differences in mate preferences revisited: Do people know what they initially desire in a romantic partner? Journal of Personality and Social Psychology. 2008;94:245–264
Buss DM, Abbott M, Angleitner A, Biaggio A, Blanco-Villasenor A, Bruchon-Schweitzer M, et al. International preferences in selecting mates: A study of 37 societies. Journal of Cross Cultural Psychology. 1990;21:5–47
Gintis H. Strong reciprocity and human sociality. Journal of Theoretical Biology. 2000;206:169–179
Gintis H. The hitchhiker’s guide to altruism: Gene-culture coevolution and the internalization of norms. Journal of Theoretical Biology. 2003;220:407–418
Fiske ST, Cuddy AJ, Glick P, Xu J. A model of (often mixed) stereotype content: Competence and warmth respectively follow from perceived status and competition. Journal of Personality and Social Psychology. 2002;82:878–902
Nesse RM. Runaway social selection for displays of partner value and altruism. Biological Theory. 2007;2:143–155.
Oveis, C., Horberg, E. J., & Keltner, D. (2010). Compassion, pride, and social intuitions of self-other similarity. Journal of personality and social psychology, 98(4), 618.