Un articol proaspăt, publicat online[i] într-un jurnal destinat studiilor indecente, începe cu următoarea cugetare obscenă:
Sex is like money; only too much is enough (John Updike)
Pe câteva rânduri autorii se întreabă dacă așa stau lucrurile. E adevărat că sexul e suficient doar când e prea mult? Sau există o frecvență optimă (de vibrație pe muladhara, pentru fanii lui Hertz) a coitului după care sexul nu mai e asociat cu bunăstarea?
Ce primim din media? Aiureli, bineînțeles. Coitul frecvent crește calitatea unei relații. Să credem? Masturbarea nu? Dar o aventură extraconjugală cu blonda trăsnet de sexi de pe palier? Dar dacă o scade? Nu, pentru că o serie de studii pun în evidență o asociere liniară între frecvență sexuală și satisfacția parteneriatului romantic. Cele două variabile cresc împreună sau, intr-o formulare comestibilă, cu cât ai parte de mai mult sex, pardon, dragoste, cu atât satisfacția relațională crește. De asemenea, o frecvență mai mare a coitului e asociată cu mai multă bunăstare (constructul psihologic de well-being). Spre ex, datele dintr-un sondaj pe populația americană indică o asociere lineară între frecvența sexuală (declarată; dacă se lăudau?) și fericire. Cu cât cetățenii americanii declarau că au parte de mai mult sex, cu atât mai fericiți se simțeau.
În general, sexul e o activitate care generează cantități semnificative de afect pozitiv. Printre altele, da? Te-ai calmat? O strategie pentru creșterea în well-being ar fi să realocăm timpul acelor activități particulare cu potențial pentru amplificarea de well-being. (Have a nice sex!) Dar te lasă stresurile zilnice? Coitul nu e asociat cu stresul, ba dincontră. Mai mult stres, mai deloc sex. Iar când sexul devine (in mintea ta) o obligație, adios! O altă sursă de stres, iar plăcerea coitului tinde să devină un chin. E mai probabil ca intr-o relație de termen lung, coitul să devină un stres pentru ele, date fiind diferențele sexuale cu rădăcini evoluționiste. În cele mai multe specii de mamifere din lumea animală, masculii rivalizează, femelele aleg; masculii caută cantitatea, iar femelele calitatea. De aceea, dumnealor preferă multe și contează prea puțin calitatea lor, în timp ce pentru dânsele contează calitatea, chiar dacă e răruț (și mai drăguț). Dar, dacă mintea ta (nu neapărat a ta) va colora amintirea partidei de sex cu emoția chinului, adio emoții pozitive, bun venit emotiilor negative (iti amintesc de practica acceptării).
Ce au investigat cercetătorii psihologici (în sens de ipoteze)? Predicția lor era că frecvența sexuală și bunăstarea emoțională sunt asociate curbiliniar, conform unui model îndrăgit în terapia sexuală (Nu David Beckham și nici soția). (pariu că n-ai auzit de el la cursurile de profil?). Mai înainte să ne lămurim cu asocierea curviliniară. Două variabile covariază până la un punct, de unde oricât ar crește una, cealaltă rămâne la fel. Să-ți traduc. Indiferent de creșterea receptivității partenerei, celălalt să rămână în post. Oricât sex prestezi cu partenera/partenerul (din dragoste, desigur) odată ce ai depășit un prag, well-beingul tău rămâne neschimbat.
Modelul ”good enough sex” susține că e important pentru cupluri să se implice în intimitatea sexuală ca să mențină un romantism satisfăcător în relație, dar și expectații realiste vizavi de viața lor sexuală. Te poți întreba, pe bună dreptate, ce înțeleg prin implicare, dar mai ales, prin intimitate sexuală? Ca să evităm detaliile incomode, pe scurt, sexul cu partenera ta îți pare satisfăcător (pe o scală de la 0 la 100)? Dacă nu prea, urmează să studiezi tantra yoga și, eventual, să mergi la câteva ședințe de terapie sexuală (sau invers). Dacă e da, urmează să scrii o carte de self-help în care să-i înveți pe cei nemulțumiți. Nu uita să introduci tehnici de nelepe pentru sex de succes 100%!
Ce au găsit? În baza a trei studii derulate cu un eșantion impresionant (N=30,645), au demonstrat că asocierea dintre frecvența sexului și bunăstare e curbiliniară (opusă celei lineare), unde sexul nu mai e asociat cu bunăstarea de la o frecvență mai mare de o dată pe săptămână. Cu valabilitate pentru cupluri, per ansamblu, coitul la o frecvență mai mare de o dată la săptămână nu mai e asociat cu creșteri în bunăstare. În schimb, în cazul persoanelor singure, fără angajamente romantice, nu există asocieri (lineare/curviliniare) între frecvența sexuală și bunăstarea emoțională. În alte cuvinte, să fii single și să ai aventuri sexuale, deși îți pot oferi plăcere pe moment, ele nu produc creșteri în bunăstarea emoțională (promiscuitatea nu te face mai fericit(ă) și te mai bate și D-zeu). Dar nu te pripi să crezi că persoanele single sunt sortite serilor amărui de sfârșit de săptămână. Un alt studiu[ii], publicat anul trecut și realizat pe 810 studenți undergraduate, ne arată că numărul mare de aventuri prezice mai multe experiențe de agresivitate relațională și prejudecăți vizavi de comportamentele sexuale, dar și mai puțină solitudine, o probabilitate mai mare de a avea un prieten bun, un număr mai mare de prieteni apropiați, colaboratori și rude.
Așadar, sexul seamănă cu banii, dar nu cum crede domnul de mai sus. Merită să-i ai, dar dacă îi ai peste o limită nu mai produc fericire. Relația de asociere dintre ei și fericire, pardon, dintre frecvența sexului și fericire dispare dincolo de pragul de o partidă pe săptămână, în medie. Ceea ce înseamnă că în cazul tău, particular, pragul poate fi mai sus sau mai jos. Coțăitul dincolo de prag (nu al ușii, măi!) nu mai produce emoții pozitive decât cu ajutorul sfântului duh (”dar cu un prieten?” șoptește o voce perversă). Probabil pentru că devine o rutină precum spălatul pe dinți? Din rutină, probabil vei ieși, odată ce reduci frecvența. E una din strategii. Mai sunt și altele, dar nu mi le amintesc, dacă mă înțelegi.
[i] Muise, A., Schimmack, U., & Impett, E. A. (2015). Sexual Frequency Predicts Greater Well-Being, But More is Not Always Better. Social Psychological and Personality Science, 1948550615616462.
[ii] Vrangalova, Z. (2014). Does casual sex harm college students’ well-being? A longitudinal investigation of the role of motivation. Archives of sexual behavior,44(4), 945-959.