Experiential. Cand simti… Sa-ti reamintesc. Putem explora realitatea in doua feluri: prin experimentare si prin intelegere. Una este cand pricepi ca heroina iti ofera o stare de high si alta e cand ti-o injectezi in vena si traiesti starea. Ce mi-o fi venit cu exemplul asta?
Poti discuta despre dragoste. O poti intelege. Dar nu e totuna cu simtirea ei. Ce banalitati debitez! Pentru oricine este limpede ca apa este uda, cand esti sub dus, nu cand descrii legatura chimica dintre atomii de hidrogen si oxigen.
Cuvantul cheie este a experimenta si se refera la a trai pe propria piele, astfel incat creierul tau devine constient de senzatia de ud. Aici e partea interesanta. Creierul tau poate simti umezeala, chiar daca tu nu esti in contact cu apa. Nu exista un stimul extern – apa. Chiar fara acest stimul, creierul tau poate re-creea senzatia de umezeala. Isi poate fabrica singur stimulul – apa si reactia generata – umezeala.
Sa luam un alt exemplu. Esti indragostita. El este plecat din tara. Cand te gandesti la el (ceea cefaci mai tot timpul) simti emotia dragostei. Dar cand esti cu el, cand te afli im preajma lui, iti vine sa-i tragi una peste bot. (Pardon, e din show-uri si telenovele, cu acele personaje care “reusesc” sa-si faca viata mizerabila). Cu atat mai mult, cand el este prezent fizic in preajma ta, poti simti emotia dragostei.
Unde se intampla toate astea? In creier! Relatia cu apa poate fi doar in capul tau, dar poate fi si in realitatea din afara capului tau. Insa, experienta de umezeala ori cea de dragoste (sa fie o asociere?!) este in interiorul creierului.
Sa fie necesar sa traiesti senzatia de umezeala ca sa intelegi experienta? Ca sa intelegi sarea ti se pare necesar sa experimentezi gustul sarat? Crezi ca ai nevoie de experienta unei adictii de heroina ca sa intelegi experienta dependentei de heroina ori ca sa intelegi starea de high produsa in creier (prin consumul heroinei)? Ca sa intelegi experienta dragostei trebuie sa fi trait emotia dragostei? Probabil.
Sunt convins ca esti de acord cu mine ca nu ai nevoie de pierderea bratului drept ca sa intelegi ce viata dificila traieste un om ce nu are bratul drept. Daca reflectezi putin, vei putea intelege (la nivel cognitiv) ce operatiuni complicate implica pierderea unui brat. Insa, tu nu simti asta. Te-ar ajuta sa simti? Ar fi o experienta mai completa si, probabil, te-ar ajuta sa-ti oferi mai multa pretuire pentru faptul de a fi si functiona cu cele doua brate la care ai putea adauga picioarele in loc sa te lamentezi pentru absenta unei masini.
Experienta e valoroasa. Totusi, pana la un punct. Nu-ti vei smulge bratul drept ca sa descoperi dificultatile unei vieti fara bratul drept. Nu vei consuma heroina ca sa descoperi starea de extaz. De ce asa? E simplu. Daca esti o fiinta rationala, vei ajunge rapid la concluzia ca nu merita. Costurile psihologice/de sanatate sunt mari in raport cu beneficiile si, de aceea, ne limitam la intelegere (pe palierul cognitiv).
Imagineaza-ti doi amici in trecutul nostru evolutionist. Unul e Moc, iar altul e Muc. Cei doi fac impreuna explorari prin imprejurimi. Intr-una din calatorii, Moc si Muc se nimeresc intre ciuperci. Flamanzi fiind si cu puradei acasa, unul dintre ei s-a decis sa afle daca ciupercile sunt hranitoare. Decizia i-a apartinut lui Muc. Nu a fost nevoie ca Moc sa incerce la randul lui acea ciuperca, care deja a fost gustata (experimentata) de Muc, cel indraznet. Moc a inteles ca ciuperca gustata de Muc, fratele de trib, era toxica. A inteles in ciuda faptului ca el nu a fost prezent la moartea lui Muc, cateva ore mai tarziu de la ingerarea ciupercii frumos colorate. A inteles pentru ca mintea lui a creat legatura pe principiul asocierii intre experientele concrete de la momente diferite in timp.
Este posibil ca Moc sa nu fi fost prezent cand Muc a testat ciuperca. Relatia dintre ciuperca (si ea angajata in supravietuire prin etalarea otravii in stomacul pradatorului, astfel ca, pe viitor, alte semene sa supravietuiasca!) si moartea sa i-a fost comunicata de rudele lui Muc. Pentru ca Moc are incredere in informatiile oferite de rude, el intelege pericolul si pe viitor se va feri de ciuperci cu palarii frumos colorate. Dar daca rudele i-au comunicat informatii eronate (din ignoranta)?
Performantele cognitive ale lui Moc si ale altora ca el in istoria evolutionista suntem noi cei de astazi la fel cum performantele in toxicitate ale ciupercilor din trecut sunt acele ciuperci otravitoare intalnite si evitate in vremurile noastre.
E clar ca nu putem experimenta orice. Daca mai aveai cumva dubii generate, poate, de o curiozitate lacoma. Putem experimenta, cand costurile sunt mici in raport cu beneficiile. Spre deosebire de experienta, intelegerea este aproape sigura (costuri minime)! Nu te expune unor riscuri mari. Desi, depinde de ceea ce intelegi sau care este cunoasterea pe care o accesezi si cu cine o impartasesti. Iti inchipui cum ar fi fost daca Moc nu ar fi povestit evenimentul cu ciuperca si decizia lui Muc de a o testa? Sau daca Moc, mai lent la minte, ar fi facut o legatura eronata? De exemplu, sa fi considerat drept cauza atitudinea ostila a lui Muc in raport cu seful de trib (esec in rezolvarea complexului oedipian, of course!). (hihi!). Si, pentru ca avea o atitudine negativa a atras un eveniment negativ (mortal) pe principiul vibratiilor similare care intra in rezonanta.
Miza intelegerii (a creat legatura dintre cauza – ciuperca cu palarie rosie si efect – moartea fratelui de trib) este supravietuirea. Cine n-a priceput aceasta legatura simpla si a continuat sa serveasca crema de ciuperci cu palarii rosii a murit. Genele lor au iesit din circulatie. Moc a supravietuit. Genele lui (si alte altora ca el) au trecut la generatiile urmatoare si tot asa de-a lungul timpului. Moc si urmasii lui au stiut sa evite ciupercile otravitoare si sa culeaga, eventual, ciuperci comestibile.
Sensul unei experiente este cunoasterea si intelegerea. Sensul intelegerii nu este neaparat experienta. Istoria evolutionista a speciei umane ne invata acest simplu fapt. Cunoasterea ne scuteste de eforturi riscante si timp. Ne ofera siguranta (“Ciupercile cu palarii rosii” sunt otravitoare). Experienta NU. Experienta luata in sine, fara aportul intelegerii, nu reprezinta nimic. Este o irosire de timp si energie. Altfel, moartea lui Muc, cel care si-a asumat riscul, ramane in zadar. Muc a testat (empiric) realitatea, iar Moc a beneficiat de rezultate. Si nu doar el.