Scotocind prin PubMed, am dat întâmplător peste un rezumat despre o meta-analiză. Intrigat de concluzie și numele unuia dintre autori, am căutat mai în detaliu. Raportul a fost publicat (2015) într-un jurnal de psihiatrie din Croația.
Trei lideri ai mișcării NLP, șefi prin asociații de training, s-au organizat într-o echipă și au realizat o cercetare asupra efectelor NLP asupra unor probleme psihologice/sociale. De fapt, au cules datele din alte studii, majoritatea prospective, dar și câteva teste controlat-randomizate, și le-au prelucrat într-o meta-analiză… suspectă chiar și pentru un amator ca mine.
Pare o meta-analiză serioasă din moment ce cuprinde un număr de 12 studii dintre care cele mai multe sunt prospective (hopa!). Iar numărul de subiecți variază între 12 și 115. Ce rezultate crezi că au obținut? Unele care le convin? Ce statistică cumsecade! O cumsecădenie dată probabil de datele introduse tendențios în aparatul statistic?
Raportul conține un mic paragraf în care sunt indicate biasuri și riscuri. Asta, da, atitudine critică, deoarece știm cât de importantă e gândirea critică pentru cercetarea științifică. Nu știu cum se face că le-a scăpat din vedere biasul deservirii sinelui, dată fiind apartenența dumnealor la asociații formative în metoda studiată. Cum, naiba, să le iasă pe dos? Că metoda dumnealor, din care au făcut afaceri prospere pe piața de dezvoltare personală, coaching și training, nu oferă beneficii? Cine să fie atât de nebun încât să-și taie, cu mâna lui și a prietenilor, craca de sub picioare? Doar un ”nebun” care pune mai presus de interesele egotiste, adevărul și onestitatea? Există nebuni de teapa asta?
Ce m-a lăsat cu gura căscată, e că dumnealor își consideră studiul drept prima meta-analiză care evaluează eficiența terapiei NLP asupra unor oameni cu probleme psihologice/sociale. Și care cum se dovedește? Eficientă, bineînțeles. E o concluzie care contrazice, cel puțin, alte două cercetări cu mize serioase.
Prima a fost publicată în noiembrie 2014 de Agenția Canadiană pentru Droguri și Tehnologii în Sănătate. E o recenzie ce investighează eficiența clinică a metodei NLP asupra stresului post-traumatic, anxietate generalizată și depresie majoră. Echipa de cercetare a intenționat să afle dacă NLP poate fi o terapie de încredere alături de altele (medicamente, stimulare magnetică transcraniană, terapie electroconvulsivă, psihoterapie și altele). Deoarece n-a aveau prieteni și simpatizanți prin asociațiile de profil, au ajuns la următoarea concluzie:
”Deși NLP a fost sugerat pentru o varietate largă de condiții psihologice, există limitări în evidențele clinice care îi validează asumpțiile. Recenzii și dizertații asupra NLP au agreat că există o dovadă slabă că intervențiile NLP ar aduce beneficii asupra sănătății pacienților cu anxietate de discurs, anxietate socială, tulburări de panică, fobii sau stres post-traumatic.
Pe scurt, dată fiind lipsa de dovezi valabile, e dificil de evaluat validitatea NLP în tratarea stresului post-traumatic, anxietății generalizate sau depresiei. ”
A doua cercetare apare în The British Journal of General Practice (noiembrie, 2012) și constă într-o recenzie sistematică pe zece studii experimentale, din care doar 5 sunt RCT-uri și alte 5 pre-post studii, vizavi de efectul NLP asupra unor condiții de sănătate (uzul de substanțe, migrene dimineața, menținerea greutății, tulburări de anxietate și claustrofobie). Concluzia cercetătorilor, ca răspuns la întrebarea dacă NHS (Institutul de Sănătate Publică din UK) să investească (sau nu) în programe NLP e următoarea:
”Există o dovadă subțire cum că intervențiile NLP îmbunătățesc efectele legate de sănătate. Această concluzie reflectă cercetările limitate cantitativ și calitativ asupra NLP, mai degrabă decât o dovadă robustă că nu există efecte. Momentan, avem evidențe insuficiente care să sprijine alocarea de resurse din partea NHS în activități NLP dincolo de scopurile cercetării”
Cercetătorii precizează că riscul de bias al tuturor studiilor considerate e înalt sau incert. Mi-ar fi plăcut să ne detalieze despre ce fel de biasuri e vorba.
Reiau pe scurt. Deoarece agențiile guvernamentale de sănătate din UK și Canada și-au exprimat interesul în introducerea metodei, cercetătorii au investigat dacă terapia NLP are efecte asupra sănătății. Dovezile de susținere sunt subțiri și insuficiente. Prin urmare, atât agenția din UK, cât și cea din Canada au respins terapia NLP. Să mai amintesc că ea nu apare nici pe site-ul Societății de Psihologie Clinică din State?
Și să ne amintim că e o metodă compozită. Combină, spre exemplu, relaxarea, imageria sugestivă, recadrarea și ancorarea cu expunere sistematică. Toate aceste proceduri sunt preluate din alte modalități terapeutice pentru care avem dovezi empirice. Fiecare în parte poate oferi efecte pe anumite condiții (sub)clinice. De unde și unele studii care susțin anumite beneficii. Spre deosebire, tehnici originale și premizele, pe care acestea se bazează, NU sunt derivate din cercetarea științifică veritabilă. Nu le mai reiau, deoarece sunt comentate deja în alte articole.
Reamintesc doar pentru cine are dubii, NLP este o metodă bazată pe știință falsă.