Să-ți fac o mărturisire. Într-un experiment cu mine însumi, mi-am dezactivat contul Facebook. (Aoleu, maică!). Am fost asigurat de nenea/tanti FB (de la foarte bine) că pot reveni oricând îmi doresc (când mă împinge obiceiul?). După criterii subiective sunt un light user. Mă aștept să mă simt excelent pe următoarele săptămâni, adică de nota 9 sau 10 (pe o scală de 0 la 10).Oricum, mi-am oferit libertatea ca după patru saptamani fără FB să reiau utilizarea, dacă vreau asta. Probabil se va întâmpla sau nu.
Ca orice om cumsecade, mi-am anunțat dispariția din Cartea Chipurilor. N-am dispărut precum girafa în ceață. Am precizat unde pot fi găsit (preferabil via email). Ba chiar am primit și douăzeci și ceva de laicuri și m-am simțit validat social în decizia mea. Sper să fie urmată și de alte chipuri din ”cartea” domnului Munte de Zahăr în traducerea lui Zucker-berg. (asociere liberă: laicuri-plăcere-zahăr-diabet (digital)-dependență?!). Ca să mă laud puțin, o persoană, care mă cunoaște în rolul de profesor/instructor, mi-a apreciat contribuțiile mele la flow-ul de vești din FB. Ele constau din clipuri video cu mine filmat călare pe un motor și boscorodind șoferii neatenți. Hai că mi-a scăpat. Contribuțiile mele erau mai modeste de atât. Putem să le numim tentative de aforisme cu note comice sau nu. Într-un viitor oarecare probabil le voi publica la editura ”Online Free Writing” (adică pe blog).
Între timp (timpul nepetrecut pe FB) am descoperit un studiu realizat de cercetătorii danezi de la Happiness Research Institute, un think tank independent. (detalii aici). Rezultatele lor mi-au confirmat propriile bănuieli (oarecum informate științific). Să-ți fac un foarte scurt rezumat. Deși, poți citi acest articol în jurnalul online ”Independent” unde e comentat studiul danezilor.
Are titlul ”The Facebook Experiment. Cum social-media afectează calitatea vieților noastre?”, deoarece este un experiment derulat cu 1095 de cetățeni danezi. Cercetătorii au desemnat aleator jumătate din ei următoarei sarcini: ”să nu folosească Facebook timp de o săptămână”. Cealaltă jumătate a devenit grup de control, care a continuat să utilizeze FB pe această saptamană. Au fost luate măsurători pretest și post-test pe diferite dimensiuni. Ce s-a întâmplat? Crezi că acei useri de FB din grupul experimental au intrat în depresie?
Dincontră. Intr-o saptamana au trecut de la 7.56, scorul de satisfacție cu viața, la 8.12. Prin contrast, scorul (grupului de control) s-a modificat foarte puțin. Diferența dintre scoruri a fost semnificativă statistic. Participanții, care au încetat să utilizeze FB, au devenit mai sătisfăcuți cu viețile lor comparativ cu ceilalți.
Te gândești că au rămas fără viață socială? Deloc. După o saptamana, grupul experimental a înregistrat o intensificare în activitatea socială, dar și o creștere în satisfacția cu viața lor socială. Au trecut la acțiune, fără să mai creadă social-media egal viață socială.
Crezi că utilizarea FB te ajută la reducerea stresului? Nu și dacă ne luăm după acest studiu. Există o probabilitate de 55% ca oamenii din cartea moacelor să simtă mai stresați. Iar cei care au luat pauză de la FB să fie cu 18% mai prezenți în „acum” (sau mindful).
Cum stăm la capitolul ”invidie” produsă de persona din FB?
- 5 din 10 invidiază experiențele altora din postările pe FB. Știu, tu nu faci parte din ei.
- 1 din 3 invidiază cât de fericiți par alți oameni din ceea ce văd pe FB.
- 4 din 10 invidiază succesul aparent al altora din FB.
Citez concluzia autorilor: ”In loc să ne concentrăm pe ce avem, cu adevărat, nevoie, manifestăm tendința nefericită de a ne concentra pe ceea ce au alți oameni”. Utilizarea FB-ului ajută din plin aici, trezind resorturile psihologice ale comparației sociale.
Eu m-am decis. Ție iți rămâne să evaluezi cazul de aici laolaltă cu alte probe și fără a uita de propriile interese și costuri de oportunitate. M-am decis nu pentru că am citit acest experiment al danezilor. Lectura lui a fost oricum ulterioară deciziei. E pentru protejarea stării de bine psihologic. Nu cred că FB poate construi relații sociale de calitate. Ba chiar invers. Pare un prilej ce invită la egotism și chiar narcisism. Contribuie probabil la promovarea unor servicii, produse si proiecte sau la manipularea opiniei publice. Și contribuie la reducerea calității vieții personale. Pe șleau, te-ar putea ajuta să suferi de timp pierdut, de FOMO (”fear of missing out”) si să te simți mai prost, mai exact, mai invidios, mai descurajat, mai nemulțumit. (detalii aici, dacă plătești 35$ sau apelezi la site-ul prietenilor științei din Kazakhstan).
Nu, nu te ajută să te conectezi și să împărtășești experiențe. Te distrage. Cred că ne poate amăgi vizavi de calitatea lor. Și ne poate bloca sau cultiva o atitudine pasivă social. O viață socială de calitate este activă. Inițiezi apeluri și cultivi relații de calitate prin comunicare deschisă, liberă și empatică. Nu este și nici nu va fi vreodată (profețesc eu) alcătuită din comentarii și schimburi de laicuri on Facebook. Insă, decât nimic? Dacă ai parte de nimic social, înseamnă că ai o problemă. Rezolvarea ei e numai parțial legată de utilizarea FB. Te-ar putea ajuta pentru un contact inițial cu un grup, o organizație, un club sau cu o persoană. Nu fără a-ți reaminti că iei contact cu o Persona. Postările ei reprezintă Persona. Ea este o aparență. Nevoia ta de conexiuni sociale este reală. Viața socială începe dincolo de Facebook. Suntem vietăți reale, nu moacele cu ”haine de gală” din ”cartea” digitală.