Iar, acum, îți precizez terapiile care oferă rezultate, mai precis care reduc manifestările stresului post-traumatic, conform cu un studiu proaspăt (fierbinte!) de meta-analiză sistematică, care stă gata să fie publicat în celebrul jurnal Clinical Psychology Review.
Pentru meta-analiză, doi cercetători independent (dar conectați cuantic) unul de altul au selectat 64 de testări clinice (pe pacienți cu PTSD sever) in functie de simpatiile lor pentru scolile de terapie. Ptiu, drace! In funcție de riscul de bias (erori) și gradientul ”tăriei” dovezilor sau, pe scurt, SOV (strength of evidence), au selectat testele clinice. S-au calificat 64 dintre ele în urma cercetării uriașelor baze de date MEDLINE, Cochrane Library, PILOTS, Embase, CINAHL, PsycINFO, and the Web of Science.
Îți subliniez absența terapiilor experiențiale și a celor psihodinamice (genul cu cauzele se află în copilărie). De asemenea, nu există NLP, AT, hipnoterapie, psihodramă, terapie rogersiană, adleriană sau gestaltterapie (și altele). Sorry!
Fără a mă surprinde, în top, cu SOV înalt, se află terapiile prin expunere (comportamentale), urmate cu SOV mediu și mic de terapiile cu componentă predominant cognitivă.
Te asigur că încerc să-mi păstrez echidistanta. Nu e anti-reclamă după cum se crede prin unele cercuri (și pătrate). Nu mă interesează prozelitismul sau publicitatea asociațiilor/școlilor de (psiho)terapie. În domeniul clinic, mă preocupă diferența clară dintre aspirina care conține agentul activ și ”aspirina” care conține nimicuri. Iar asta ar trebui să-i preocupe pe mai toți terapeuții indiferent de școala psihologică din care provin.
Cusack, K., Jonas, D. E., Forneris, C. A., Wines, C., Sonis, J., Middleton, J. C., … & Gaynes, B. N. (2015). Psychological Treatments for Adults with Posttraumatic Stress Disorder: A Systematic Review and Meta-analysis.Clinical Psychology Review (In Press).