Robert Biswas-Diener, poreclit Indiana Jones al psihologiei pozitive, deoarece călătoreşte prin lumea largă şi îi chestionează pe oameni despre fericire (are şi o pălărie fancy), a ajuns cu nişte timp în urmă în India. Aici a poposit în oraşul Kolkata, mai precis prin mahalalele oraşului. A mers din bordei în bordei şi i-a întrebat pe oameni despre o viaţă fericită. Ce viaţă?! Seramis, fii serios, în acest oraş unul din doi cetăţeni trăieste sub pragul sărăciei?!
Vei fi surprinsă. Oameni fără adăpost, prostituate, leproşi şi cetăţeni cu locuinţe improvizate au fost chestionaţi despre vieţile lor. Cu uşurinţă îţi poţi imagina vieţile acestora ca fiind mizerabile. Cu toate astea, datele culese de Diener si echipa sa ne arată un tablou uşor diferit. Pe scala satisfacţiei în viaţă (din cinci itemi cu o scală în şapte trepte) datele indică o tendinţă uşor pozitivă!
Studiul a fost repetat cu trei eşantioane de oameni fără adăpost: unul din Kolkata, altele din Fresno, California şi Dignity Village, un campus din Portland, Oregon. Datele colectate de la cetăţenii americani indică, în medie, o uşoară insatisfacţie cu vieţile lor pe când datele de la cetătenii din Kolkata ne arată o satisfacţie moderată. (vezi Ed Diener & Robert Biswas-Diener, Happiness:Unlocking the Mysteries of Psychological Wealth, 2008)
Cum e posibil ca oameni săraci lipiţi pământului să fie oarecum fericiţi? E posibil, deoarece această fericire, la mare modă în zilele noastre, este influentată nu doar de factorul material (bunăstare materială), ci şi de cel spiritual. Cu cât sufletul vibrează pe frecvenţe mai înalte cu atât fericirea sa radiază în jur. Pardon, a fost o imixtiune bizară. Revenind, chiar dacă lipsesc banii alte componente influenţează fericirea, cum ar fi o dispoziţie (genetică) mai veselă (poţi fi recunoscătoare părinţilor sau îngerilor) şi relaţii sociale pozitive.
Evident că, odată ce adaugi venituri consistente care-ţi oferă un trai decent (în propria ta percepţie) fericirea va fi amplificată. Banii contează, fără îndoială. În ce măsură îţi amplifică fericirea? Poţi cumpăra fericire cu bani? It depends, cum zic ei. Daca nu-i ai şi trăieşti pe linia de plutire, abia asigurându-ţi nevoile de bază, vei fi mai degrabă nefericită, daca nu cumva faci parte din cultura hindusă. Dacă îţi asiguri nevoile de bază, dar nu-ţi poti face planuri de pensie sau de asistenţă medicală, depinde de dispoziţia naturală şi relaţiile sociale cu cei apropiati. Dacă ai nevoile asigurate şi trăieşti o viaţă cu sens, care te împlineşte, laolaltă cu relaţii de calitate, fericirea ta poate creşte spre un scor aproape maxim. (depinde şi de ereditate).
Iar cu banii, cand ii intorci cu lopata (sau lopatica), poţi cumpăra experienţe. Nu fericire. Dispoziţia naturală (prestabilită genetic) contează 50% în experienţa fericirii cu propria viaţă. Cu ajutorul banilor îţi poţi creea sens(uri), nu doar cumpăra experienţe, după cum fac unii, crezând că vacanţa în Maldive sau Dubai creşte fericirea. Temporar, da. Nu durabil. Nici nu mai amintesc de aceia care isi cumpara case cu zeci de camere, LCD-uri, frigidere, hardughii cu motoare „stelare”, isi schimba mobila anual si hainele din sifonier saptamanal.
Experienţele cu sens*, din care îţi poti extrage valoare şi prin care oferi valoare celorlalti sau unei comunităţi, contribuie la o fericire durabilă cu propria viaţă. In acest context banii pot fi resursele materiale necesare unor initiative prin care contribui la un bine mai larg decat binele propriului sine.
*Roy F. Baumeister, Kathleen D. Vohs, Jennifer L. Aaker, and Emily N. Garbinsky (2013). Some key differences between a happy life and a meaningful life. Journal of Positive Psychology DOI:10.1080/17439760.2013.830764