despre Lumea Dezvrajita

 Am o veste dulce-amăruie, dacă pornești pe calea maturizării. Poți pierde următoarele…

Vei pierde copilaria. Vei pasi dincolo de “uterul” simbolic in care locuiesti. In lumea reala, unde nu exista spiridusi, vrajitori si puteri miraculoase. Cu atat mai putin zei, de orice fel si de oriunde pe acest pamant. Vei pierde viata de apoi! Vei afla ca moartea ta este finalul vietii tale, dincolo nemai existand nimic. Doar alti oameni vor continua sa traiasca, iar viata va continua sa se desfasoare nestingherita de disparitia ta.

Si n-ar fi totul. Vei afla ca oamenii nu sunt, din nastere, buni! Bunatatea nu e innascuta. Vei afla ca nu exista o lege a retributiei sau a echilibrului. Unii oameni pot fi, pur si simplu, norocosi! Altii, la fel de talentati si pasionati, pot avea ghinion. Ba mai mult, poti intalni un om norocos ca apoi, sa-l afli intr-un necaz, iar tu sa nu mai vrei sa fi fost in locul lui.

Vei afla o lume in care norocul si ghinionul vin si pleaca de la sine. Nu intervine nimeni si nimic. Vin si pleaca. Nu exista o forta, o zeitate, un spiridus care manevreaza masinaria universului si, implicit, destine de oameni, natiuni, planete, sori si galaxii.

Te asteapta incertitudinea. Nimeni si nimic, ca si forta sau putere infinita, nu iti mai ofera protectie. Esti in lume aproape singur; doar tu impreuna cu ceilalti oameni, la randul lor, singuri. Fara zei, zeite, spirite, zanute, spiridusi, energii inteligente!

Iti este frica?

Nu? Daca nu, inseamna ca n-ai inteles ori o urma de credinta in entitati divine (de orice fel) a ramas inlauntrul tau. Omul  sanatos mental aproape ca moare de frica! Nu tot timpul. De fiecare data cand mediteaza la realitatea in care exista. O realitate care curge prin “forta” intamplarii mai mult sau mai putin ordonate la o scara mare.

In aceasta lume nu poti prognoza mare lucru. Nici macar vremea. Totusi, o poti face, intotdeauna cu marje de eroare. Nu poti fi absolut sigur. Nici macar de propria respiratie de peste un minut! Ai doar aceasta impresie. In realitate, nu poti fi sigur ca inima ta nu se va opri. Sunt sanse mari, foarte mari, daca esti sanatos (si faci sport) ca sa respiri peste un minut. Incerc sa-ti trezesc frica. Mi-ar placea sa simti frica. In mare zis, frica de incertitudine.

Sa-ti fie frica si oricat te-ai ruga sa pricepi ca nimeni (in afara de oameni care tin la tine) nu va ridica un deget pentru tine. Iar in spatele celor care fac ceva pentru tine, unii vor fi interesati, iar altii mai putini dezinteresati, care nu asteapta niciun fel de rasplata. Si, in spatele tuturor, sa intelegi ca nu exista zei sau puteri divine. Sau exista?

Daca ai credinta, cum se zice, vei crede! Da, exista. Invizibili? Imposibil de detectat cu orice fel de aparate? Sunt de o alta natura decat cea materiala? Spirituala? A, vibrationala! Totul este vibratie. Inteleg. Oamenii sunt vibratii. Iar vibratia e invizibila. Corect? Prin urmare, oamenii sunt invizibili. Clic?

Probabil, ca nu, din moment ce ai credinta. Mergi mai departe. Nu ne putem intalni. Poate, doar saluta de la distanta, ca nu suntem animale, sa ne aruncam unul la jugulara altuia. Mai ales, ca tu esti in avantaj. In tine exista puteri latente sau resurse extraordinare, simbolizate in astre, in mandale, in numere, in palma, in visuri. Observi bogatia? Sunt retoric, caci ma tem ca nu poti renunta la ea. Te-ai atasat de aceasta bogatie, asa cum alti oameni se ataseaza de posesiunile materiale. Tu esti atasat(a) de cele spirituale (ritualuri, credinte, imagini divine, simboluri sacre).

Intr-o lume a nimanui, cel mult, a oamenilor, desi acestia nu sunt stapanii planetei, ca sa poti trai ai nevoie de?

Curaj.

Si nu doar. Traiesti de unul singur? De multi altii ca tine cu care se intampla sa imparti o perioada de timp resursele locului de pe planeta in care te afli. Iar asta ar fi suficient. Constiinta ta de fiinta singulara, egoista, s-a extins deja asupra celor din jur. In functie de anvergura personalitatii tale, te poti extinde mai mult. La generatii viitoare.

Mizeria (sau tehnic, amprenta de carbon) pe care o faci, cui o lasi? Celorlalti si, mai ales, celor care iti urmeaza sau esti cumva de o alta parere?! Aha, dumneavoastra sunteti doar cu mizeria. Ceilalti sa curete dupa ce dumneata iti faci nevoile. Unii, mai degraba mai multi decat ceilalti, ceea ce nu ma mira, sunt exact in acest fel. Fac mizerie sau isi fac nevoile, iar in urma lor, ceilalti trebuie sa stranga. De ce crezi? Pentru ca sunt fixati in stadiul anal, ar zice psihanalistii, desi dovezile lor sunt comice si explicatiile circulare.

Acestia, probabil, nu inteleg in ce fel de realitate traiesc sau daca inteleg, pur si simplu, nu le pasa. De ce ti-ar pasa ca respiri azotati si monoxid  de carbon? Doar nu vezi aceste molecule?! Pentru ca nu le vezi nu inseamna ca nu exista.

La fel de bine, poti replica ca, daca pe zei nu-i vedem, nu inseamna ca ei nu exista. Insa, pentru acele molecule avem dovezi extraordinare! Pentru zeitati si energii, forte iubitoare si legi misterioase, ce dovezi ai? Dovezi din lumea lui Harry Potter? Tu unde te afli?

Sa-ti dau o veste. Aceasta este lumea adultilor. Lumea lui Harry Potter este inclusa (ca fantezie) in cea a adultilor, iar adultii nu traiesc inlauntrul ei. Doar copiii. Pentru scurta vreme.