Imi imaginez că ești o potențială clientă la servicii de asistență psihologică. E posibil să fiu redundant pentru tine, dacă mă urmărești adesea.
E un fapt că un psiholog/terapeut ”bun” costă serios, mai ales, dacă are practică privată si niște ani de experiență in domeniu (cel puțin vreo zece?). De aici nu e cazul sa intelegi că prețul mare inseamnă profesionalism. Banuiesc că stii, dar merită o reamintire, un preț mare nu inseamnă neapărat o calitate bună. Iar in serviciile psihologice mi se pare cu atât mai valabil.
Reiau unele dintre criteriile in functie de care să alegi un psiholog. Te asigur că n-au de-a face cu apartenența la asociații și școli de profil și prea puțin cu calificările academice. E important să te vezi cu el/ea, ca la rândul tău, să-ți faci o evaluare. Uneori, nu e lipeală! Dar si când e…
Merită să știi dacă terapia (sau metodele sale) pe care o practică e inclusă pe lista tratamentelor cu suport empiric. Cele cuprinse aici au trecut printr-un filtru serios și satisfac anumite standarde științifice (din acelea reale, nu doar pe hârtie!). Sunt tratamentele recomandate de Society of Clinical Psychology, divizia 12 din American Psychological Association. Repet, fiindcă se uită repede, lista e publică și se află la acest link:
http://www.div12.org/psychological-treatments/treatments/
Intre paranteze fie scris, cineva m-a consultat de curând vizavi de terapia prin analiza jungiană (derivată din psihologie analitică/jungiană). Altcineva, mai înainte, de hipnoterapie sau hipnoza ericksoniană. Ele nu se află pe listă.
Nu inseamnă automat că poți pune echivalența intre metodă și un om. Nu confunda persoana (terapeutul) cu metoda. Nu inseamna ca dacă oferă o terapie psihologică aflată pe listă, atunci e musai o persoană de calitate! Sau invers, dacă e o persoană cumsecade si grijulie, atunci terapia oferită e și eficientă. Intre noi fie vorba, eu m-aș feri de persoanele grijulii si un pic prea amabile.
Merită să reții că in asistența psihologică, alături de terapia oferită, personalitatea terapeutului contează. Stilul său de viață contează. Nu cred că vei merge la o persoană, in rol de psiholog, care are obiceiuri dubioase. Spre exemplu, care interpretează și iti explică orice gest sau mimică, care nu știe să-și exprime emoțiile și nevoile, care fumează ca un șarpe, care consumă alcool, cafea ori dulciuri in cantități industriale, nu face mișcare fizică decât din an in Paște și frunzărește cărți, cumpărate en-gross, crezând că le citește. Sau care se află într-o relație toxică cu vreun iubit, amant sau soț, care nu știe să se automotiveze, nu diferențiază intre roluri și contexte, fuge de responsabilități sau e cu ușurință tulburată de emoții/gânduri.
Sunt aproape sigur că vei căuta o persoană drept model de sănătate fizică și psihologică. Tindem să devenim oameni mai buni și, de aceea, ne orientăm spre acei oameni care întrupează aspirația personală. E un principiu valabil in multe domenii de viață. Sănătatea fizică și bunădispoziția psihologică reprezintă unul dintre aceste domenii. La acestea mai adăugăm și un set de abilități, ce țin atât de domeniul interpersonal, cât și de cel tehnic.
Și să nu uităm de filosofia de viață consistentă. Iar asta poate fi o problemă… filosofică. Sau psihologică?