Cum ar fi fost viata ta daca…
- Te-ai trezi dimineata cu dureri infioratoare de spate (deja se întâmplă? Îmi pare rău);
- Umezelea s-ar infiltra prin pereti;
- sucești robinetul și auzi un huruit în loc de apă;
- mergi la aragaz să-ți prepari cafeaua și nu ai gaz;
- schiopatezi in timp ce cobori patru etaje spre piata aflata la 20 de minute distanta;
- Sa vrei sa iei masina si sa nu pornească motorul;
- Observi ca masina (in leasing) are o aripa infundata (și ciocul boțit);
- Primesti un telefon de la o prietena care te informeaza că sotul tau insotea o roscata de (la) serviciu…
- Ajungi la serviciu si afli ca esti pe lista cu cei concediati, desi ai fost asigurata ca nu se va intampla;
- Si multe altele la care mintea mea refuza sa coopereze ne-fiind intr-o dispozitie morbida.
Se intampla in viata ta (și a mea) lucruri si evenimente extraordinare în fiecare zi. Treci strada și nu nimeni nu te calcă! Ieși din bloc, ocolești rahații de câine și ajungi nevătămat la supermarket de unde pleci cu puiul fericit și o tufă de broccoli. Și nimeni nu-ți trage una peste ceafă ca să-ți sufle ”fericirea”.
Sunt acele lucruri simple care se intampla in mod repetat si care, tocmai pentru ca sunt prezente, sunt uitate! Spre exemplu, te trezesti dimineata. Poți observa ca dispui de toate membrele si toate organele? Cu organele mai greu. Daca nu cumva ti-au fost furate de oamenii de stiinta extraterestri… Cei mai multi dintre noi, mai ales, tineri dispun de membre si organe functionale. Ti se pare un lucru marunt? Sigur, dacă ești un tânăr ambițios și visezi la un Audi R8 (probabil că mami și tati nu sunt în partidul care trebuie). Dar ajungi tu la vârsta mea. Dacă mai ajungi… Sau nu ai aflat de creșterea alarmantă a temperaturii globale?
Esti, ca sa zic asa, o mașinărie operațională? Ești. Poate chiar operezi în parametri optimi. Sunt aproape convins ca daca ai avea minime cunostinte de biologia corpului uman si daca ai medita cateva minute la asta, te-ar cuprinde mirarea si, de ce nu, fascinatia pentru miracolul care esti! Ti-ar veni in mod spontan sa fii recunoscator. Să mulțumești cuiva (nu știm cui) pentru simplul fapt ca esti VIU ȘI SĂNĂTOS.
Te-ai trezit. Esti sanatoasa si, deoarece esti intreaga, adică ai două membre funcționale, te deplasezi cu ușurință înspre baie. Aprinzi lumina și urmeaza probabil să te răsfeți la un dus cu apa calda.
Nu sunt toate astea minuni? De la Dumnezeu, evident, ar adăuga creștinii noștri care nu suportă educația sexuală. Până la zeul lor (închipuit) avem primărie, civilizație (minuns inepțiile primitive ale unora), întreținere (facturi). Intri in baie, ridici capacul și te așezi, te eliberezi, apoi apeși un buton și se face curat și parfumat.
Stii ce stă în spatele minunii? Nu Dumnezeu! Nici Satana. Iară mă iei cu ficțiunea asta… Un sistem complicat de tevi, conducte si centrale termice de care eu, unul, habar nu am cum functioneaza. Da, pentru că știu să rezolv ecuații de gradul doi, dar nu înțeleg funcționarea sistemului de apă curentă și încălzire. O defectiune in acest sistem si totul se opreste. Te alertezi, desigur.
Miracolul dusului cu apa calda – simpatic, nu-i asa, cand il percepi in acest fel. Banuiesc ca strabunicii tai nu beneficiau de acest miracol. Si, ca sa fiu caustic, erau oameni credinciosi (cu credinta in zeul unic). De aceea, putem fi recunoscatori unor oameni demult oale și ulcele. Nu neapărat credincioși în cele sfinte, ci în teste și experimente științifice. E despre oameni, nu despre zei și sfinți.
Oh, inainte sa intri la dus… (îmi place fantezia asta cu dușul). Deoarece ti-ai așezat degetul pe buton, ai apăsat și minune! Lumină s-a făcut! Miracolul electronilor la purtator. Electricitarea (sau era electricitatea?) ne stă la degetul mic. Iti pare de la sine inteles, asa-i?
Doar doua situatii fotografiate la momentul diminetii. Nu, nu că te-am fotografiat din blocul de vizavi. Să nu înțelegi ad-litteram. Îmi iau măsuri că nu se știe. Mi se pare tot mai groasă treaba cu propietatea (sau proprietatea?) termenilor. În vremurile noastre devine tot mai dificilă treaba cu limba. Cu limba maternă, măi, nu cu cealaltă. De exemplu, cer unor studenți eseuri, iar ei îmi trimit proiecte și referate. Jesus!
Simple elemente ale unei vieti civilizate. Doamne, nu limbile! Nici proiectele și referatele. Ci momentele fotografiate. In alte tari, aflate in categoria sub-dezvoltate, asa ceva nu exista. Multi semeni de-ai nostri încă mai traiesc la un nivel de sărăcie extremă, in care daca sunt expusi la cele de mai sus ar bănui o interventie supranaturală.
Pentru aceste simple ingrediente ale unei vieti moderne putem fi recunoscatori. Măcar o singură dată pe saptamana să ne arătăm recunoștința și cred că ar fi suficient ca universul constient si inteligent (nu așa ne învață Tata Guru?) sa ne înregistreze mesajul de recunostinta și, eventual, să ne dea ceva drăguț înapoi (nu, nu o boală, dragă cinic!). Ne poate crește starea de bine. Până la antenele UCI (univers conștient și inteligent), te-ai putea orienta cu recunoștința către oameni. Către toți acei oameni, indiferent de meserie, care te ajută, oferindu-ți serviciile lor, să duci o viață decentă, de o bună calitate. Merită, cred eu, să-ți exprimi recunoștința chiar și printr-un simplu ”Mulțumesc!”.
Traim invatati, mai precis, obisnuiti, cu o calitate superioara de ordin material a vietii. Obisnuinta inseamna un grad de inconstienta in care atentia ta nu mai inregistreaza VALOAREA lucrurile (dar si persoanelor) din jurul tau cu care te insotesti zilnic. Ti se par toate cuvenite! Sunt de la sine înțelese. Să nu uităm de democrație până mai ieri amenințată de un ins periculos (și clica lui încă activă).
Toate ingredientele acestei vieti intra sub incidenta verbului TREBUIE. Trebuie sa fie apa calda, trebuie sa fie curent electric, trebuie sa fie Net, trebuie sa fie paine la supermarket, trebuie sa am cele doua maini, o inima, o erectie sau trebuie să fie democrație (deși mă tem că puțini dintre aceia care fac politică o pot înțelege).
Există lucruri și oameni la care ții. Ești atașat de ele. Cand se intampla sa pierzi unul din aceste lucruri ori oameni, spontan intelegi valoarea sa. Apa nu curge sau s-a produs o pana de curent. Te poate surprinde si pe unii dintre noi chiar enerva. Valoarea este acolo si, desi putem crede ca tine de bani, de ea depinde si starea de bine.
Toate lucrurile mărunte ce ne asigura un confort material (dar si emotional) cotidian sunt valoroase, ne fac viata mai frumoasa, mai confortabilă, desi le luam de sine intelese. Merita atentia noastra, zic eu. Merita sa iesim din starea de (masinarie) automata si sa adoptam o atitudine de recunostinta. Ele sunt mai tot timpul, insa ar putea sa nu mai fie.
Acuma respiri? Ce lucru minunat! Ce urmeaza sa faci? Te ridici? Ai in ce (picioare)! Ce noroc pe tine (sau sub tine)!