Deoarece imi plac drogurile… sau spike-urile de dopamină? Un calugar zen, nițel drogat cu neuroștiințe și critical thinking, a luat cuvântul în forumul dintre urechile mele și iti comunică următoarele lucruri:
Suferința e inevitabilă. Dacă vrei să scapi de ea, intri in iluzie. Dacă vrei să te eliberezi total de ea, adică ești pornită în calatoria iluminării, ai pășit intr-o mirobolantă iluzie. Iluminarea nu există, deoarece e imposibilă. Ea devine posibilă in urmatoarele trei scenarii:
- iti faci lobotomie;
- dai colțu;
- iti faci transplant de creier angelic sau heruvimic.
Iluminarea nu e ceea ce crede călătorul spiritual. Inseamnă un mod de a învăța să te insoțești cu suferința in timp ce faci ceea ce merită să faci. Sau dupa cum scria un prieten intr-o carte ”Fericirea e posibila, dar optionala”.
Nu știu dacă chakrele tale sunt suficient de deschise ca să primească acest mesaj. Te asigur că ale mele au fost. Și s-au dus demult. Probabil odata cu noile ”droguri”.