A fost prima zi de scoala. I-ai vazut? Am o scoala in apropiere. Entuziasti, galagiosi, cu verva povesteau parintilor despre prima zi. Cat crezi ca o sa-i tina? Nu mult. Noutatea experientei se va disipa. Scoala va deveni treptat o obligatie nesuferita. Pentru unii, chiar o tortura. Isi vor dori sa nu mai inceapa, iar vacanta sa fie nesfarsita.
Entuziasmul primelor zile nu va mai fi nici macar amintire. Va fi inlocuit cu chinul, nelinistea, agitatia si spaima evaluarii. Cel mai bine vor invata sa evite penalizarea invatatoarei, pedeapsa parintilor sau ca sa obtina premiul scolii si recompensa din partea parintilor. Restul tine de detalii, iar multe dintre ele vor fi uitate.
La cei mai multi, invatarea va fi asociata cu chinul si/sau amenintarea sanctiunii (amara?) sau premierea (dulce?). La cei foarte putini si norocosi (cazuri rarisime), invatarea va veni si din dragoste pentru invatare sau pentru aventura cunoasterii. Cum poti stimula dragostea de acest fel la prichindei ? O intrebare la care se cauta raspunsuri de generatii de pedagogi si educatori. Exista cateva. Incerte, e adevarat. Dar un lucru e cert. Nu e scoala. Cel putin nu asta.