Meta-analiza e o şmecherie statistică pe care o cunosc doar cei mai perspicace în disciplina statistică aplicată studiilor din zona ştiinţelor psihologice şi sociale. Eu nu mă aflu în această grupare „ocultă”, dar voi încerca să aduc niscaiva lămuriri atâta cât m-am bunghit de dânsa.
Meta-analiza foloseşte o trăsnaie de calcul statistic, şi anume, mărimea efectului* (effect size). El ne oferă o estimare a magnitudinii diferenţei dintre două seturi de scoruri, luându-se în considerare cantitatea de variabilitate în scoruri. Există mai multe tipuri de calcul a mărimii efectului în funcţie de diferite tipuri de cercetare. Toate îi sunt de ajutor unui cercetător în luarea unei decizii dacă studiul a produs un efect mic, unul moderat sau unul mare. Un index frecvent utilizat e indicatorul d al lui Cohen (Cohen’s d) când experimentul implică două grupuri (unul de control, altul experimental).
Avantajul calculării mărimii efectului e că oferă măsuri comune pentru evaluarea unor experimente diverse. Dacă examinăm 20 de studii construite pentru testarea relaţiei frustrare – agresivitate, fiecare studiu cu diferite definiţii operaţionale pentru cei doi termeni ai relaţie, dar şi cu diferite proceduri, un calcul al mărimii efectului poate fi realizat pe fiecare în parte. Apoi, toate mărimile efectelor obţinute sunt combinate la nivelul tuturor celor 20 de studii, ceea ce ar putea susţine sau nu o relaţie între frustrare-agresivitate. Este exact ceea ce face o meta-analiză.
O meta-analiză utilizează analizele de mărimea efectului pentru combinarea rezultatelor obţinute de la câteva sau mai multe experimente care au aceleaşi variabile, deşi aceste variabile pot avea diferite definiţii operaţionale. De exemplu, o meta-analiza realizata de Anderson si Bushman (2001) a combinat mărimile efectului din 35 de studii cu mai mult de 4000 de participanţi. Rezultatele ne arată că jocurile video violente amplifică nivelurile de agresivitate la copii şi tineri adolescenţi.
O meta-analiza are sens in contextul convergentei descoperirilor stiintifice (principiul convergentei). In general, increderea intr-o teorie creste odata cu rezultatele similare care sunt produse de o varietate de studii, diferite ca proceduri de design, metode si definitii operationale pentru termenii folositi.
*Precizare pentru studentii constiinciosi: “trasnaia” poate fi gasita pe internet si iti va calcula marimea efectului daca introduci media si deviatia standard pentru cele doua grupuri.
Anderson, C. A., & Bushman, B. J. (2001). Effects of violent video games on aggressive behavior, aggressive cognition, aggressive affect, physiological arousal, and prosocial behavior: A meta-analytic review of the scientific literature. Psychological science, 12(5), 353-359.