Te invit astazi sa meditezi impreuna cu mine pe o tema existentiala. Imagineaza-ti ca te trezesti in fata ochilor cu un duh, inger, demon sau o alta creatura magica care, dupa ce te asigura ca nu reprezinta o amenintare si ca are intentii pasnice, iti pune urmatoarea intrebare:
“Esti dispus(a) sa-ti re-traiesti viata pana in cele mai mici detalii, fara sa schimbi nimic, de un infinit de ori?”
Cu precizarea urmatoarea: repetitiile sunt uitate, adica vei uita de fiecare data istoria personala si intalnirea cu acest demon (te vei naste fara vreo amintire), astfel incat viata ta se va derula ca si cum ar fi de fiecare data noua.
Nu e cazul sa crezi ca poti evita raspunsul. Stii doar ca nu te poti pune cu demonii! Insa, acest demon e unul prietenos, care nu cauta sa te constranga folosindu-se de frica ta. Esti liber(a) sa alegi daca intri sau nu in acest joc. Asadar, spre care raspuns inclini? Da sau Nu?
Te rog sa te gandesti serios la intrebare. Iti vei retrai viata de un infinit de ori in cele mai marunte detalii, fara sa poti schimba nimic, nici macar culoarea ochilor, nici marimea taliei sau inaltimea, parintii, locul nasterii, scoala, prietenii, jobul si nici asezarea pe cer a astrelor mai mult ori mai putin predispozante pentru norocul tau (kidding!). Nu poti schimba nimic si vei experimenta la nesfarsit aceasta viata pe care ai trait-o pana in acest moment al intalnirii stranii cu demonul pus pe sotii existentiale.
Priveste cu “ochii mintii” retrospectiv propria viata si incearca sa discriminezi nuantele afective din mixul trairilor evocate de evenimentele din istoria personala. In situatia in care inclini catre un raspuns negativ, banuiesc (telepat fiind) la tine aparitia unor regrete, poate, ale unor nemultumiri, poate emotii de tristete, furie, melancolie. Probabil nu sunt doar trairi din registrul negativ, poate apar si ecouri pozitive cum ar fi mandrie, apreciere, recunostinta, incantare, bucurie.
Daca inclini mai degraba catre NU, imi inchipui ca ti-ai dori sa re-traiesti viata, dar sa poti face ici-colo unele schimbari. Ma refer la schimbari care depind de tine, de alegerile si actiunile tale. Poate daca n-ai fi acceptat sa te casatoresti cu acel job sau cu acel individ sau acea individa, care ti-a mancat sufletul, sau, poate, daca nu ai fi facut acel credit nenorocit sau nu te-ai fi urcat in acea masina (urmand un accident), viata ta ar fi fost alta.
Demonul este deschis la negocieri, asa ca iti face o propunere (si la final, o surpriza!):
“Ce schimbari care depind de alegerile si actiunile tale ai face in trecutul tau, astfel incat sa fii dispus(a) sa-ti retraiesti viata la nesfarsit?”
Trebuie sa tii cont de urmatoarea precizare: odata ce ai identificat ce alte alegeri ai face, iti vei retrai viata conform noilor alegeri de un infinit de ori! Accepti provocarea?
Ma gandesc ca daca vei face noi alegeri intr-un univers paralel, vor aparea noi consecinte care nu vor fi neaparat pozitive sau favorabile. Corect? Nu poti controla realitatea, chiar daca vei lua alte decizii. E drept ca vei evita probabil, ceea ce stii in prezent ca fiind evenimente deja intamplate. Iti vei schimba destinul, insa poti fi sigur(a) ca noile tale alegeri vor duce la evenimente favorabile tie sau/si altora? Nu intelege gresit cum ca destinul este ceva fix, care e dat de o putere superioara (orice nume sau atribute poarta) conform celebrei maxime populare “ce ti-e scris in frunte ti-e pus”. Orice destin poate fi schimbat, daca alegi diferit de cum ai ales deja in trecutul tau. Insa, consecintele alegerii sunt imprevizibile, desi poti anticipa care vor fi acestea intr-o anumita masura, ceea ce nu inseamna ca asa vor sta lucrurile in viitor. Viitorul este nescris. Il scrii in acest moment prin alegerile tale. Tu si viitorul sunteti una, ceea ce este echivalent cu a afirma ca tu esti autorul si personajul simultan al povestii vietii proprii (care include si alte personaje!). Prin urmare, tu esti singurul sau singura responsabila de alegerile si actiunile realizate in povestea ta care este creata de la un moment la altul cu “participarea” neutra a realitatii in care existi. In acelasi fel, poti lua in primire trecutul tau care-ti apartine cu tot ceea ce consideri bine si rau, pentru ca tu reprezinti trecutul tau in prezent – te-ai definit exercitandu-ti libertatea de alegere. Iar un alt univers, in care sa poti trai o versiune alternativa – ideala a vietii, nu exista!
Si acum, a sosit momentul surprizei (soptita de vicleanul demon). Acceptand propunerea demonului inseamna sa eviti responsabilitatea pentru alegerile din trecutul tau, a caror consecinta esti TU, sinele din prezent, aspirand la o existenta ideala (si un sine ideal!) probabil intr-un univers paralel de natura spirituala, daca functionezi intr-o astfel de credinta. Altfel zis, te negi, in prezent, pe tine insati sau insuti, adica traiesti in termenii existentialisti o viata inautentica. De ce asa? Deoarece, iti doresti sa nu fi fost asa cum a fost (si sa fie altfel intr-o alta viata), ceea ce e echivalent cu negarea propriei istorii sau a unor fragmente din istoria ta. Acesta-i mirajul vietii de dupa moarte oferit de marile religii si nu doar: fuga de responsabilitate si o viata inautentica.
Expresia cea mai inalta sau nobila a propriei fiinte este sa poti imbratisa viata ta asa cum este si cum a fost, incat sa fii dispus(a) sa o retraiesti exact asa cum a fost de un infinit de ori (eterna recurenta a lui Nietzche). Tu nu esti o entitate fixa dupa cum nici istoria ta nu e o entitate fixa in creierul tau – o consecinta derivata din asumarea propriei libertati existentiale. Nefiind fixa, ea poate fi rescrisa intr-un fel favorabil continuitatii sinelui intr-un mod responsabil in raport cu propria sa existenta inspre viitorul nescris (si incert!). Desigur, mai usor de zis decat de facut. Dar, cred ca poate fi un proiect personal pentru cineva care aspira curajos si intr-un mod realist la dezvoltare personala.