Prietenii psihodiagnozei personalităţii cunosc bine următorul instrument de evaluarea personalităţii.
Tridimensional Personality Questionnaire (TPQ).
A fost construit de un individ cu expertiză în genetică, neuroştiinţe şi psihopatologie. Ei, prietene, oare ai nevoie să precizez că halea statistică la micul dejun in fiecare zi? A realizat o serie de studii celebre de genetică comportamentală. Cu ajutorul unor plozi adoptaţi şi crescuţi separat de părinţii biologici a identificat şi descris trăsături de personalitate heritabile drept predictori pentru alcoolism şi psihopatologie.
În traducere pentru nespecialişti, odată ce un instrument psihometric identifică la tine prezenţa unei anumite trăsături într-o cantitate x, înseamnă un risc pentru apariţia unei dependenţe de alcool sau unor tulburări mentale. Spre exemplu, impulsivitatea sau căutarea noutăţii e asociată riscului de alcoolism. Dar nu pentru că aşa e scris în stele, ci pentru că nişte oameni (uşor obsesionali) au făcut multe măsurători şi au descoperit că oamenii dependenţi de alcool sunt şi impulsivi sau caută noutatea (se plictisesc repede) şi o găsesc, uneori, în nişte vinişor. Ceea ce nu înseamnă, în mod obligatoriu, că dacă eşti o fiinţă pasionată de noutate, îndrăgeşti nespus alcoolul ori viţă-vercea.
Claude Robert Cloninger, autorul testului, concepe personalitatea ca fiind compusă din trei dimensiuni sau trăsături:
Novelty seeking
Harm avoidance
Reward dependence
Fiecare din aceste dimensiuni e măsurată prin câte patru subscale în vreo sută de afirmaţii la care trebuie să răspunzi cu adevărat sau fals. Completarea acestui test durează puţin (20-30 min.) comparativ cu alte teste de evaluarea personalităţii. De aceea, este utilizat foarte des în studii.
Cloninger sugerează că cele trei dimensiuni corespund unor aşezări particulare ale stelelor pe cerul nopţii, astfel încât putem prezice cu un grad înalt de certitudine naivitatea şi ignoranţa cititorului în stele. Cele trei dimensiuni, expuse mai sus, sunt asociate la nivel cerebral cu o activitate dopaminergică (de bază) scăzută, serotoninergică înaltă şi noraadrenergică scăzută.
Aceasta a fost o sugestie, nu visată şi revelată, ci propusă de Cloninger în baza unei cantităţi serioase de date obiective oferite de neurobiologie şi genetica comportamentală. Cercetările pentru identificarea unor legături între cele trei sisteme neurale şi trăsăturile de personalitate continuă. Totuşi, până în prezent, datele confirmă aceste legături. Dacă te interesează detalii, poţi consulta un textbook de genetică comportamentală.
Domnul Robert Cloninger mai are şi unele studii asupra stărilor de bine subiectiv şi despre ceva cu transcendenţa pe care, din câte am înţeles, o abordează prin prisma principiilor de învăţare cognitive şi comportamentale, integrând intervenţii din psihologia pozitivă şi practica mindfulness.
Iată, în ce fel, mă intersectez eu, în câmpul cuantic, cu domnul Cloninger. Cum sunt interesat de experienţa stării de bine, mă interesează să aflu ce strategii sanatoase pot adopta unii oameni, dacă, de ex, manifestă multă impulsivitate sau o mare dorinţă de noutate care-i poate băga în bucluc.