Continuând răsfoitul cărții lui Ty Tashiro, m-am împiedicat de întrebarea din titlu. Ca să-mi treacă cucuiul am scris textul de față. O întrebare oarecum similară a fost parte dintr-un sondaj de opinie Gallup. Acum nouă ani a fost realizat pe mai mult de o mie de adulți.
Există un suflet pereche destinat ție și care te așteaptă?
La sondaj, oare câți oameni au răspuns afirmativ? Ghicești? Prietenii psihologiei jungiene cu entuziasm ar răspunde, probabil, că ”da, da!”. Ei sunt încredințați că există o Anima/ un Animus care locuiește în abisurile psihismului uman. Copilării, desigur. O majoritate de 88 de procente. Însă au trecut nouă ani de la sondaj. Dacă s-ar relua, îmi place să cred că procentele ar fi mult mai mici. Pot paria chiar, după cum pariez că tu, care mă citești, nu mai crezi în suflețele pereche. Nu te încearcă amarul vieții? Ce ne-am face fără această frumoasă poveste? Ne-am face, probabil, relații sănătoase.
Totuși convingerea că există o conexiune spirituală între parteneri nu are nimic rău. Puțină poezie nu strică nimănui. Contribuie la romantism. Dar ce ne facem când această convingere nu lucrează pentru tine, când îți sabotează relațiile și blochează deschiderea către potențiali parteneri?
Poți lăsa iubirea pe seama destinului și să te dedici unui parteneriat în baza unor povești cu zâne și feți-frumoși? Întreb retoric, că înțelept mi se pare să alegi cu intenție un partener care dovedește acele trăsături ce sprijină o dragoste de termen lung. Dar care trăsături?
Cine vrea să trăiască o relație de dragoste durabilă, într-un fel autentic și profund, va căuta să profite de bunătatea și generozitatea partenerului, în timp ce-l va scoate pe celălalt vinovat de felul în care merge relația. Mda, acesta-i pehlivanul, o personalitate mai întunecată. Șarmant pe la suprafață, găunos pe dinlăuntru, cu care nu faci casă bună, poate cel mult, una șubredă. Vrei șanse mai bune pentru o relație de dragoste durabilă? Te vei abține de la decizii pe baza unor povești cu destine și suflete pereche. Mai mult, vei renunța la ele.
În lumea adulților maturi nu există un partener unic pentru tine, un suflet pereche, o anima sau un animus, care te așteaptă ca să recompuneți Întregul. Aceasta-i gândire magică. Poate nu întâmplător 90 la sută dintre oameni se vor căsători, dar numai trei din zece vor trăi o dragoste durabilă. Citind invers, la șapte din zece dragostea va eșua.
În articolul precedent scriam că pasiunea (sau dorința sexuală) descrește amețitor cu 8 procente pe fiecare an de relație. Cine investește și caută satisfacții aici a încurcat-o. Pot prezice, mai ceva ca Mama Omida, că nu va tolera frustrarea și va căuta în altă parte. Iar dânsul pare veriga slabă. În timp ce plăcerea companiei (camaraderia) descrește cu doar trei procente pe an. Iată unde, evident, merită să investești atenție, grijă și sprijin necondiționat. Se pare că aceste două variabile, ”liking & lust” nu prea ne ajută în păstrarea relației pe termen lung.
N-ai cum să nu te întrebi, ce anume fac diferit aceia dintre noi care ”trăiesc fericiți până la adânci bătrâneți”? Acționează ei într-un fel deosebit de le iese așa bine mariajul? Că doar și la ei apar descreșteri în pasiunea și plăcerea camaraderiei. Mister? De aceea, alunecăm în magie și punem reușita lor pe seama unor povești și teorii karmice, cu suflete pereche și destine fabricate în laboratoare cosmice.
Cum poți alege un partener potrivit și bun ție? (Poți descoperi la un grup ACT din vară sau revenind pe blog). Devine o problemă de decizie importantă alături de alte câteva într-o viață de om. Rezolvarea ei presupune studiu și vigilență în luarea unei decizii. Asta dacă urmează să iubești pe termen lung, poate chiar până când moartea vă va despărți. Am în minte dragostea, nu coabitarea în care te străduiești să tolerezi; mai mult chin, frustrări, dezamăgiri decât încredere, susținere, blândețe și loialitate.