Deoarece un gânditor critic are întrebări, începem cu o întrebare sau curiozitate. Oare minciunile se răspândesc mai rapid decât adevărul? Și dacă da, de ce?
Bănuiesc că ai înțeles importanța unui răspuns pe care urmează să-l descoperim. La ce ne ajută să știm dacă minciunile au o viteză de răspândire mai mare decât adevărul? Meditație pentru acasă.
Un lucru e cert. Posibilitatea ca știrile să fie false ne îngrijorează și tare am vrea să știm cum ne putem proteja de ele, deoarece ne pot afecta bunăstarea socială, economică și politică.
Revenind la întrebările de mai sus, apelăm la o cercetare publicată în Science în luna martie, 2018. Vosoughi și colegii au folosit datele de pe Twitter din 2006 până în 2017 și au aratat că au fost răspândite 126 000 de zvonuri de către aproximativ 3 milioane de oameni. Dar și că știrile false au ajuns la oameni mai repede decât cele adevărate; 1% din cascada știrilor false au fost difuzate între 1000 și 100 000 de persoane, în timp ce adevărul a fost difuzat rareori la mai mult de 1000 de oameni. Dar și ficțiunile sunt difuzate mai rapid decât realitatea. Efectele par mai pronunțate în cazul știrilor false ce țin de politică comparativ cu știrile despre terorism, dezastre, știință, povești urbane și informații financiare.
Care să fie explicația? Sau de ce falsitatea are o răspândire mai rapidă decât adevărul?
Conform studiului, se pare că falsitatea (știrile false și ficțiunea) are un grad mai înalt de noutate, ceea ce sugerează că oamenii sunt mai înclinați să împărtășească informații noi. Se pare că oamenii caută noutatea mai înainte de a discrimina între falsitate și adevăr. Dacă informația e mai nouă, e mai probabil să fie transmisă mai repede de la unii la alții. Nu, dragul meu, nu sunt transmise de roboți. Ei răspândesc știrile false, dar și adevărate, la aceiași viteză. Oamenii cresc viteza de răspândire online.
Cercetătorii au descoperit că poveștile false inspiră teamă, dezgust și surprize în timp ce poveștile adevărate inspiră tristețe, bucurie, încredere și anticipare. În baza unei predispoziții către negativism, căutăm și ajungem mai ușor să fim impresionați de știri și povești negative. N-am auzit știri false pozitive sau favorabile bunăstării de vreun fel.
Escrocii și mincinoșii care vor să ne informeze, cum altfel decât înșelător, nu vor veni cu știri și povești pozitive. Ne putem aștepta ca informația lor să fie una falsă (sau cu adevăruri răstălmăcite) încărcate negativ ca să ne inspiră teamă, groază, panică, dezgust și, desigur, noutate sau surpriză.
Deși minciuna are picioare scurte, pare că se mișcă mai repede decât adevărul.