Multi oameni inaintea noastra au crezut si multi oameni cred si astazi. Prin urmare, trebuie sa fie un adevar in credinta (apelul la traditie), argumenteaza ei. Toti acestia cred ceea ce este scris intr-o carte sfanta. Acum cate sute de ani a fost scrisa? Stia autorul ceea ce tu stii azi? Revelatiile sale sunt de incredere intr-o asa masura incat poti paria pe viata ta? De unde stii ca acela nu suferea de o tulburare neurologica? Pacienti cu leziuni in cortexul vizual percep lucruri care nu sunt reale sau dincontra, nu percep ceea ce sta asezat sub nasul lor, in campul vizual. Tu cum poti crede cuvintele acelui autor de acum sute de ani in timp ce poti face conversatie video cu un prieten sau o prietena, aflata in alt cartier sau peste ocean, in fata unui aparat cat palma sau cand unii, cu ajutorul unor aparate, pot privi in capul tau in timp ce te gandesti la zeul favorit, mostenit de la parinti?
Comunitatea in care te-ai nascut iti impune ce sa crezi. Fiecare zona geografica cu religia ei. Tu care citesti te-ai nimerit crestin. Copilul tau s-a nimerit intr-o lume de crestini, ca si tine, si a fost spalat la cap si a primit un nume. Apoi, dupa o vreme, el ajunge la ore de educatie religioasa. Mai trece o vreme, cand totul merge bine, si adult fiind, gandeste ca e ceva acolo , in magnetosfera, si participa la ritualuri, ceremonii religioase pentru ca asa se cuvine, asa face toata lumea si de ce ar supara el pe “toata lumea”.
Crezi in ceva-ul divin (esenta divina, zeu, spirite, corpuri astrale) pentru ca tu crezi. Nu ai indoieli si, de aceea, ti s-a revelat prezenta divina, duhul sfant sau aura, sau naiba mai stie ce. Ce fel de argument mai e si asta? Nu am avut indoieli ca nu am apa si ca mi-e sete, de aceea, mi s-a aratat in fata ochilor o butelie de apa?! Desi, daca sunt ratacit in desert, mort de sete, pot vedea o apa curgatoare! Daca esti un ratacit in lume, insetat spiritual (de o indrumare, de un reper), poti percepe suflete, zane, fiinte angelice ori voci divine binevoitoare. Te poti aseza in liniste (intr-o atmosfera linistita, caci se perturba la zgomote si caraieli) la un ceai cu gingkobiloba si conversa cu ele!
Si nici macar, nu e necesar sa percepi, sa ai senzatia unei prezente divine. E suficient ca tu crezi ca zeul te aude (acolo undeva, pitit intr-o lume din cele n dimensiuni rasucite-n cele 3 perceptibile). Esti fixat(a) in ideea, investita emotional, ca El exista undeva, cumva in toate. Anima viul. Fara El, viul devine ne-viu. Chiar si asa, cu ce este El (sau acea energie) diferit de procesele biochimice si electrice? N-ai decat sa numesti cum vrei (fiind zgubilitica) procesele naturale. Daca vrei sa crezi ca sunt animate de energie spirituala, n-ai decat. Ele sunt aceleasi atat pentru tine, cat si pentru mine. Eu n-am zei, pentru ca nu vad zei (si nici nu ma astept sa vad!), dupa cum nici detectoarele de particule subatomice nu nimeresc si n-au nimerit macar o urma de zeu, de esenta spirituala, de scanteie divina. Cel mult, dau peste niste cuarci “aromati”. Vrei sa crezi ca sunt spirituali? Eu prefer sa-i cred “aromati” . Nu am niciun motiv intemeiat sa cred altceva. Si, daca as vedea zei, spirite, zane ori daca niste cuarci mi s-ar fofila prin fata ochilor, iesindu-mi din sinusuri, as merge la un consult neurologic (nu si daca-s zane!). Stiu bine, ca pot avea vedenii, iar in rest functiona normal sau pe aproape.
Traditia, autoritatea, credinta si revelatia par a fi cele patru motive care fac o realitate din existenta inchipuita a zeilor, spiritelor si energiilor astrale in care aproape 90% din indivizii de pe planeta isi bazeaza si isi dedica viata. (http://chartsbin.com/view/3nr). Imi vine sa zic ca schimbarea imi pare nesemnificativa cu noi. Schimbarea durabila apare cu urmatoarele generatii si nici macar nu are de-a face cu religia dupa cum ai crede. Educatia stiintifica nu are nimic de impartit cu religia, cu credinciosi, cu misticii. Ea are de-a face cu cei mici, orientati prosteste si fara rost intr-o lume populata cu zei, zanute, spiridusi si alte fiinte invizibile in loc sa primeasca realitatea sau natura exact asa cum este. Fara si, totusi, de-o frumusete incantatoare! A gandi stiintific in raport cu fenomele/evenimentele din natura nu inseamna in primul rand a sti formule si ecuatii. Gandirea stiintifica pe care o poate deprinde treptat orice prichindel poate fi redusa la un singur verb.
A TESTA. ( Can I test God? Intreaba, in engleza, piciul de 7 ani. Iar tu te crucesti! Ptiu, drace! Ma intreb ce i-ai raspunde.)